Alternative de Finanțare prin Împrumuturi a Cheltuielilor Publice de Interes Local

Referat
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Asigurări
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 15 în total
Cuvinte : 5200
Mărime: 35.28KB (arhivat)
Publicat de: Martin Ursu
Puncte necesare: 6
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Firtescu Bogdan

Extras din referat

1. Noţiuni specifice execuţiei părţii de cheltuieli din bugetele locale

Executia părţii de cheltuieli a bugetelor publice se deruleaza pe baza unor principii, reguli, metode, tehnici, procedee si operaţiuni care au susţinere in legislaţia finanţelor publice şi alte acte normative adoptate de legislativ ori emise de Guvern si respectiv de Ministerul Finanţelor Publice.

Finanţarea din bugetele locale are drept expresie de tehnică bugetara alimentarea cu mijloace băneşti sau alocarea de fonduri. Particularitatea aici, derivă din faptul că, acoperirea cheltuielilor se face in limita disponibilitaţii existente in cont. Altfel spus, pentru unităţile administrativ-teritoriale sunt deschise la trezorerie conturi de disponibil in care se consemnează încasările din venituri proprii si cele provenite pe seama veniturilor de echilibrare (sume defalcate din unele venituri ale bugetelor de stat si transferuri din acelaşi buget în completare).

Iniţiativa în finanţarea din bugetele locale o au ordonatorii principali de credite bugetare (preşedinţii consiliilor judeţene si respectiv primarii, la localităţi). Aceştia stabilesc lunar, cheltuielile ce urmează a se efectua din bugetul propriu, avându-se in vedere propunerile de cheltuieli aprobate prin bugetul local, necesarul de cheltuieli, veniturile proprii si transferurile din bugetul de stat pentru echilibrare, din care se acopera plăţile respective.

Ordonatorul principal de credite determină cuantumul creditelor bugetare, în limita cărora urmează a se deschide pentru luna respectivă pe baza unei „note privind determinarea necesarului de credite bugetare” luând in calcul o serie de elemente ca: soldul la începutul anului; veniturile proprii în bugetul local prevăzute a se încasa de la începutul anului; veniturile încasate de la inceputul anului; cheltuieli efectuate de la începutul anului; cheltuieli ce urmează a se efectua in luna de referinţă; credite bugetare deschise de la începutul anului; disponibilităţi din credite bugetare; credite bugetare solicitate a fi deschise. Documentul cu necesarul de credite se întocmeşte in două exemplare la nivelul fiecărui capitol de cheltuieli aprobat in bugetul local si se prezintă compartimentului specializat în gestiunea respectivului buget unde se verifică în legătură cu:

- încadrarea creditelor bugetare deschise pe ansamblul bugetului local in prevederile bugetelor aprobate anual cu repartizarea pe trimestre cu acoperire din venituri proprii (sold la începutul lunii, venituri ce urmează a se încasa în luna respectivă) si subvenţiile ce urmeaza a fi alocate de la bugetul de stat în completarea veniturilor proprii pentru luna respectivă;

- creditele bugetare deschise pe capitole se încadrează în prevederile corespunzătoare aprobate prin bugetul local;

- completarea documentului cu toate elementele si semnarea acestuia de către ordonatorul principal de credite şi şeful compartimentului financiar – contabil (sau inlocuitorul de drept).

Potrivit cu verificările asupra determinării necesarului de credite bugetare ordonatorul principal întocmeşte către unitatea operativă a trezoreriei din localitate, o „comunicare de deschidere de credite” în care se precizează următoarele: luna pentru care se solicita deschiderea de credite bugetare, instituţia de administraţie publică pe seama căreia se face deschiderea de credite, suma solicitata, capitolul de cheltuieli, contul in care urmează să apară suma, structura cheltuielilor (curente, de personal si materiale, de capital).

Din creditele bugetare deschise (aprobate ca limite în alimentarea cu mijloace băneşti a conturilor de disponibil), ordonatorul principal de credite bugetare repartizeaza credite bugetare pe seama instituţiilor subordonate, finanţate din bugetul local. Repartizarea creditelor bugetare se efectuează prin „dispoziţia bugetară” care se întocmeşte pe capitol de cheltuieli cu defalcarea pe categorii de cheltuieli şi se prezintă o data cu „comunicarea de deschidere a creditelor”.

Operaţiunile legate de finanţarea la nivelul unitaţilor administrativ – teritoriale se efectuează prin unităţile operative ale trezoreriei din teritoriu (fig. nr. 1).

Fig. nr. 1. Fluxul informaţional în finanţarea din bugetele locale

1.1 Utilizarea creditelor bugetare

Creditele bugetare aprobate au semnificatia de limite de finanţare în care trebuie să se încadreze ordonatorii de credite bugetare pentru efectuarea de cheltuieli aprobate.

Dupa deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare, ordonatorii de credite au dreptul să dispună de mijloace băneşti in limitele acestora pentru cheltuielile înscrise în bugetele lor.

Pentru efectuarea unei cheltuieli se parcurg anumite momente (etape) tehnice, şi anume: angajarea, lichidarea, ordonanţarea, plata.

Utilizarea propriu-zisă a creditelor bugetare se realizează prin :

- plăţi în numerar= constau in salarii, burse, avansuri in contul cheltuielilor de deplasare, alte drepturi cuvenite personalului.

- in conturi bancare (fără numerar)=apar în toate cazurile cu terţe persoane juridice (procurare de materiale, achitare furnizori, plăţi către bugetele publice, etc.).

Eliberarea de sume (cu sau fara numerar) din conturile bancare (trezorerie) ale instituţiilor publice reprezintă din punctul de vedere al execuţiei de casă a bugetelor, plăţi de casa (operaţii de stingere a unor obligaţii băneşti prin achitarea lor) sau utilizarea creditelor bugetare aprobate pentru o anumită perioadă de timp.

Pe parcursul execuţiei financiar-bugetare pot apare situaţii când ordonatorii de credite bugetare recuperează sume din plăţile efectuate anterior (regularizări prin aplicarea de noi preţuri sau tarife; facturare la preţuri mai mari decât cele contractuale şi convenite, etc.). Dacă sumele provin din finanţarea anului curent, se depun de instituţii în cont la trezorerie diminuând, in mod corespunzator plăţile de casă deci reintregind creditele bugetare, operatiune care mai poarta denumirea de reconstituire a creditelor bugetare. În acest context, în planul consemnărilor informaţionale se foloseşte în sensul tehnicilor de finanţare expresia plăţi nete de casă (diferenţa dintre plăţile de casă şi sumele apărute în cont din operaţiunile menţionate) care au si sensul de mărime exactă a finanţării ordonatorilor de credite bugetare.

Pentru sumele primite, ordonatorii principali de credite bugetare se „deconteaza” faţă de instituţiile financiare (care răspund de gestiunea bugetelor publice) prin conturile de execuţie bugetară. Acestea se găsesc şi la ordonatorii ierarhic superiori pentru cei subordonaţi. Pe baza conturilor de execuţie bugetară, instituţii financiare de specialitate preiau in evidenţa lor cheltuielile efectuate de ordonatorii de credite bugetare.

Pe parcursul execuţiei financiare pot avea loc retrageri de credite bugetare aprobate în cazul renunţării la unele acţiuni sau din alte motive, operaţiune care are loc prin folosirea dispoziţiei bugetare de retragere (la iniţiativa ordonatorilor ierarhic superiori).

Preview document

Alternative de Finanțare prin Împrumuturi a Cheltuielilor Publice de Interes Local - Pagina 1
Alternative de Finanțare prin Împrumuturi a Cheltuielilor Publice de Interes Local - Pagina 2
Alternative de Finanțare prin Împrumuturi a Cheltuielilor Publice de Interes Local - Pagina 3
Alternative de Finanțare prin Împrumuturi a Cheltuielilor Publice de Interes Local - Pagina 4
Alternative de Finanțare prin Împrumuturi a Cheltuielilor Publice de Interes Local - Pagina 5
Alternative de Finanțare prin Împrumuturi a Cheltuielilor Publice de Interes Local - Pagina 6
Alternative de Finanțare prin Împrumuturi a Cheltuielilor Publice de Interes Local - Pagina 7
Alternative de Finanțare prin Împrumuturi a Cheltuielilor Publice de Interes Local - Pagina 8
Alternative de Finanțare prin Împrumuturi a Cheltuielilor Publice de Interes Local - Pagina 9
Alternative de Finanțare prin Împrumuturi a Cheltuielilor Publice de Interes Local - Pagina 10
Alternative de Finanțare prin Împrumuturi a Cheltuielilor Publice de Interes Local - Pagina 11
Alternative de Finanțare prin Împrumuturi a Cheltuielilor Publice de Interes Local - Pagina 12
Alternative de Finanțare prin Împrumuturi a Cheltuielilor Publice de Interes Local - Pagina 13
Alternative de Finanțare prin Împrumuturi a Cheltuielilor Publice de Interes Local - Pagina 14
Alternative de Finanțare prin Împrumuturi a Cheltuielilor Publice de Interes Local - Pagina 15

Conținut arhivă zip

  • Alternative de Finantare prin Imprumuturi a Cheltuielilor Publice de Interes Local.doc

Alții au mai descărcat și

Sistemul de asigurări sociale în Germania

Introducere – sistemul public de pensii german Sistemul de pensii german este apreciat ca fiind unul dintre cele mai performante sisteme de...

Analiză comparatorie între asigurările tip RCA oferite de companiile ARDAF și OTP Garancia Asigurări

I.1 Descrierea asigurarii de tip RCA Asigurarea de raspundere civila auto - cunoscuta sub numele de RCA, reprezinta in momentul de fata una din...

ING Groupe

Grupul ING este unul dintre cele mai mari gupuri financiare din lume oferind o gama larga de servicii financiare integrate clientilor individuali...

Teste Grilă

TESTE GRILĂ 1. Se fac următoarele afirmaţii legate de prima de asigurare: A) Prima de asigurare reprezintă suma de bani dinainte stabilită,...

Asigurări

CAP I Def: Asigurarea este un mijloc de a acoperi o parte a riscurilor cu care se confruntă persoanele sau firmele în activitatea lor de zi cu zi...

Asigurări internaționale

1) Subiectele asigurarii: asigurarea implica o serie de factori: persoane fizice si juridice intre care se nasc raporturi sau sau relatii juridice...

Asigurări și Reasigurări

1. OBIECTIVELE CURSULUI Cursul oferă bazele teoretice referitoare la cunoaşterea necesităţii apariţiei activităţii de asigurare, la sensul unor...

Asigurări Sociale

Statul „bunăstării”: concept şi modele Politicile sociale reprezintă o disciplină de studiu a serviciilor sociale şi a statului bunăstării....

Te-ar putea interesa și

Politica financiară a României

Capitolul 1. Politica financiară. Aspecte teoretice 1.1. Mecanismul financiar – componenta de bază a mecanismului de funcţionare a economiei...

Finanțarea prin îndatorare a cheltuielilor din bugetele locale

CAP 1. CADRUL CONCEPTUAL AL FINANŢÃRII PRIN ÎMPRUMUTURI A CHELTUIELILOR DIN BUGETELE LOCALE 1.1. Conţinutul şi specificitatea cheltuielilor...

Rolul Creditului Public în Finanțarea Cheltuielilor din Bugetele Locale

Rolul creditului public în finantarea cheltuielilor din bugetele locale Referat 1. Introducere Una dintre temele prioritare ale actualei...

Modalități de Echilibrare a Bugetelor Locale și Implicații ale Acestora

1. Bugetul local: surse de formare şi destinaţii Subsistemul financiar public, componentă a sistemului financiar, are ca scop principal...

Studiul privind modalitățile de echilibrare bugetare la nivelul administrației publice

INTRODUCERE Una dintre temele prioritare ale actualei politici economico- financiare o constituie reforma administraţiei publice, un accent...

Monografie - Sistemul Bancar din Italia

CAPITOLUL I SISTEMUL BANCAR ITALIAN 1 1 Istoric Sistemul bancar este ansamblul diverselor categorii de bănci cu capital autohton sau privat,...

Mecanismul Financiar al României

1. FINANTE PUBLICE – CONCEPT, CONTINUT, FUNCTII 1.1. Conceptul de finante publice 1.1.1. Concept Finantele publice constituie o componenta...

Buget și trezorerie

- CURS 2 - Bugetul: continut, tipologie Bugetul : instrument financiar/ mecanism Conţinutul bugetului:- Document/Instrument financiar/Instrument...

Ai nevoie de altceva?