Asigurarea Creditelor de Export

Cap 1

Caracterizarea creditelor de export

În conditiile actuale, în fiecare tara, indiferent de nivelul sau de dezvoltare, urmareste permanent sa-si sporeasca exporturile, din care sa obtina valuta pentru procurarea unor bunuri din import necesare procesului de productie sau necesare consumului populatiei.

De regula mijloacele fixe, si mai ales anumite echipamente industriale, se livreaza treptat, pe parti componente, pe masura fabricarii lor si pe masura realizarii investitiei. De aceea apare necesitatea esalonarii în timp a platii furniturilor de catre importator.

Esalonarea platii produselor importate este necesara si în cazul în care mijloacele fixe se livreaza complet montate, au o valoare mai mare si sunt de folosinta îndelungata. Pentru agentii economici mici si mijlocii este forte greu sa achite dintr-o data întreaga valoare a acestora.

Anumite probleme financiare se ivesc si pentru agentii economici care se aprovizionaza din import cu materii prime, materiale, piese de schimb, marfuri alimentare etc. Destinate aprovizionarii popultiei. În aceste cazuri, importatirii au nevoie de o amânare a platii pe câteva luni pentru a-si procura resursele necesare efectuarii platii.

În aceste conditii, cumparatorii si furnizorii convin ca plata produselor sa fie esalonata în timp. Daca plata urmeaza sa se faca într-un termen scurt, furnizorul acorda un credit comercial clientului sau extern.

Furnizorii nu dispun întotdeauna de resurse financiare pentru a acorda credite clientilor lor, nici chiar pentru câteva luni. Ca urmare, cumparatorii solicita credite unei banci din tara furnizorului pentru a putea achita la scadenta marfirile procurate din import. Pe acesta cale, creditul devine un instrument care favorizeaza schimburile comerciale internationale, extinderea cooperarii economice si financiare dintre state.

La asigurarea creditelor de export, cumparatorul asigurat îsi are locul de desfasurare a afacerilor într-o alta tara decât în cea în care se afla asiguratul. În subscrierea riscului trebuie avute în vedere atât informatii referitoare la situasia economico-financiara a cumparatorului, cât si informatii privind tara de origine a acestuia.

Creditul de export poate fi folosit pentru satisfacerea nevoilor de finantare ale clientilor, ocazionate de fabricarea produselor si de efectuarea exporturilor sau prestarea serviciilor destinate exporturilor, finantarea realizarii productiei de export sau a exportului în perioada pre si post livrare, finantarea cheltuielilor privind achizitionarea de materii prime, materiale, plata utilitatilor tehnologice, alte cheltuieli curente generate de realizarea productiei de export sau a exportului finantat.

Se acorda pe termen scurt (pana la 1 an), mediu (pana la 2 ani) sau termen lung (pentru produsele complexe sau cu ciclu lung de fabricatie, în functie de durata si caracteristicile exportului finantat).

Contractul de export are ca obiect: livrarea de marfuri, executarea de lucrari sau prestarea de servicii, cesiunea de licente si brevete de inventii în favoarea unor cumparatori sau beneficiari straini.

Întrucât, cel mai adesea, partile contractante convin, prin contract, asupra unui decalaj între momentul livrarii si momentul platii, furnizorul acorda cumparatorului extern un credit comercial si, deci, furnizorul îsi asuma atât riscul exportatorului pe credit, cât si efectele de trezorerie ale operatiilor de export cu plata la termen.

Creditele de export au câteva caracteristici proprii:

" Au o durata cuprinsa între 140-180 de zile;

" Cadrul legal de desfasurare a activitatii comerciale difera de la o tara la alta;

" Sistemele de contabilitate sunt diferite;

" Reglementarile în materie de faliment nu sunt identice.

Efectuarea exportului prin mijlocirea creditului genereaza anumite riscuri, atât pentru exportator, cât si pentru banca finantatoare.

Exportul implica urmatoarele riscuri: neîncasarea contravalorii marfurilor livrate pe credit sau încasarea acestora cu întârziere; refuzul cumparatorului de a prelua marfa ajunsa la destinatie; denuntarea contractului de catre cumparator în timpul desfasurarii procesului de productie la furnizor; avarierea sau distrugerea marfurilor în timpil fabricatiei sau transportului; imposibilitatea repatrierii masinilor, utilajelor, materialelor si altor bunuri aflate peste granita pentru realizarea unor lucrari de cooperare între diferiti beneficiari externi; raspunderea civila legala a furnizorului fata de terti.