Bazele asigurărilor

ASIGURAREA MARITIMA

Asigurarea maritima este prima forma de asigurare, începutul ei datând înca din antichitate. Aparitia ei, ca prima forma de asigurare, este explicata prin legatura strânsa: comert - navigatie maritima, descoperindu-se ca navele, marfurile si vietile omenesti erau expuse riscurilor marii.

De-a lungul unei perioade îndelungate de timp, proprietarii navelor au fost aceiasi cu proprietarii marfurilor si, ca urmare, exista o singura polita de asigurare, care acoperea atât marfurile, cât si nava. Acest lucru era posibil pentru ca interesul apartinea aceleiasi persoane. Ulterior, s-a trecut la o specializare determinata, preponderent, de evolutia comertului, aparând o diferentiere între persoanele interesate în proprietatea asupra marfurilor si a navelor si, deci, doua forme de asigurare, doua tipuri de contracte de asigurare, în functie de acelasi interes:

n asigurarea navelor - CASCO;

n asigurarea marfurilor - CARGO.

Asigurarea maritima, ca ramura a asigurarii de bunuri, protejeaza navele maritime si fluviale, celelalte ambarcatiuni si instalatiile folosite în porturi, precum si incarcaturile acestora, contra unui complex de riscuri.

Riscurile maritime au ca obiect anumite daune, a caror probabilitate este, mai mult sau mai putin, cunoscuta dar, în nici un caz, nu se apropie de certitudine.

Scopul asigurarii maritime consta în asigurarea contra acelor evenimente care se pot produce si nu contra evenimentelor care trebuie sa se produca. Din aceasta cauza, în literatura de specialitate si în practica internationala a asigurarilor, întâlnim, frecvent, doua mari categorii de riscuri:

1. riscuri asigurabile;

2. riscuri excluse.

1. Din categoria riscurilor asigurabile fac parte:

1.a. riscurile obisnuite sau generale;

1.b. riscurile speciale.

1.a. Din grupa riscurilor obisnuite, asociate transportului pe apa, fac parte asa-numitele riscuri ale marii. Prin acestea se întelege orice accident sau întâmplare fortuite, survenite în timpul transportului maritim, indiferent daca ele sunt sau nu rezultatul direct al actiunilor vânturilor, valurilor.

Cele mai importante riscuri ale marii sunt:

1. furtuna - care poate provoca: scufundarea navei sau avarierea bunurilor transportate prin patrunderea apei în hambarele navei;

2. naufragiul - scufundarea navei din diferite cauze;

3. esuarea - punerea pe uscat a navei, împotmolirea ei pe fundul marii;

4. coliziunea - ciocnirea a doua nave între ele;

5. abordajul - ciocnirea navei cu orice alt obiect fix sau plutitor;

6. aruncarea unei parti din încarcatura peste bord, în cazul avariei comune;

7. furtul;

8. jaful;

9. capturarea si sechestrarea de catre dusmani,etc.

1.b. Riscurile speciale se datoreaza unor cauze deosebite si se asigura separat, la cererea expresa a asiguratului, contra unor prime speciale de asigurare. Din aceasta categorie fac parte riscurile determinate de proprietatile intriseci ale marfurilor, cum sunt:

n scurgerea lichidelor;

n spargerea materialelor casante;

n încingerea cerealelor, etc.

Tot din categoria riscurilor speciale fac parte si riscurile de razboi, inclusiv razboiul civil, precum si riscurile de greva, rascoale, miscari civile.

În grupa riscurilor de razboi intra:

n capturarea marfii;

n blocade;

n sechestrul;

n prohibirea comerciala;

n represaliile, etc.