Conceptul de asigurare și funcțiile acesteia

1. NECESITATEA EXISTENTEI SI PRACTICARII BAZELOR ASIGURARII

Existenta si dezvoltarea societatii omenesti, viata oamenilor nu sunt de conceput fara munca, fara producerea continua a bunurilor materiale si spirituale. De aceea, omul trebuie sa munceasca, sa produca bunurile si serviciile necesare. In desfasurarea procesului de productie, activitatea umana poate fi supusa unor primejdii care perturba capacitatea de munca sau distruge bunuri materiale, afecteaza integritatea corporala, sanatatea si chiar viata oamenilor. Unele fenomene ale naturii si accidentele stanjenesc sau chiar impiedica desfasurarea normala a activitatii economice, punand de multe ori in pericol integritatea corporala si viata oamenilor. In urma fiecarei confruntari cu fortele distructive ale naturii, oamenii au gasit resursele nu numai pentru a-si reface avutul distrus, dar si pentru a cauta forme mai adecvate si mai eficiente de aparare impotriva pericolelor care ii pandesc la tot pasul.

Dupa cum se stie, legile naturii au un caracter obiectiv, actionand independent de vointa oamenilor. Aceasta nu inseamna ca oamenii sunt total neputinciosi in fata actiunii legilor naturii si ca fenomenele sale distructive nu pot fi cunoscute si ca unele sunt de neinlaturat. Dimpotriva, cunoscand din ce in ce mai profund tainele naturii, legile obiective ale acesteia si actiunea lor, oamenii reusesc tot mai bine sa le foloseasca si sa le influienteze, reusesc intr-o masura mai mare sa stapaneasca fortele naturii, sa limiteze sfera lor de actiune, reusesc sa imblanzeasca fortele naturii, sa le modifice, sa si le adapteze, sa le foloseasca in interesul comun si sa le puna in slujba dezvoltarii societatii somenesti. Astfel, pe masura dezvoltarii stiintei si tehnicii, oamenii au luat si continua sa intreprinda o serie de masuri eficiente pentru prevenirea sau limitarea actiunii fortelor distructive ale naturii, in unele cazuri reusind sa previna dezlantuirea lor si sa combata efectele negative ale acestora.

Desi oamenii au obtinut mari succese in lupta cu fortele irea sau limitarea actiunii fortelor distructive ale naturii, in unele ca naturii, ei sunt inca neputinciosi in fata unor calamitati ale naturii, cum sunt: furtunile, uraganele, trasnetele, cutremurele de pamant, eruptiile vulcanice, alunecarile si scufundarile de teren, ploile torentiale, seceta, grindina, avalansele de zapada, bolile etc. Impotriva acestor fenomene stiinta nu a gasit inca mijloacele tehnice suficiente de lupta; de aceea ele aduc inca societatii mari prejudicii.

In aceasta situatie, omului i-a ramas calea solidarizarii si ajutorarii reciproce pentru suportarea in comun a efectelor calamitatilor naturii, accidentelor si bolilor si anume calea asigurarii, prin care pagubele provocate de un eveniment sunt suportate de mai multe persoane fizice si juridice cuprinse in asigurare.

Pentru prevenirea, limitarea, combaterea si mai ales pentru compensarea daunelor, persoanele fizice si agentii economici isi pot constitui individual, din resursele lor, unele rezerve materiale si banesti. Marimea acestor rezerve trebuie insa sa fie egala cu valoarea bunurilor pe care le poseda cetatenii si agentii economici respectivi, ceea ce practic este neeconomicos si aproape imposibil de realizat pentru fiecare persoana fizica si agent economic. Aceasta cale este putin eficienta, deoarece daunelepot surveni cu mult timp inainte de constituirea propriilor rezerve si efortul pentru formarea lor este prea mare. De aceea, in vederea ducerii luptei impotriva fortelor distructive ale naturii, accidentelor, bolilor etc. , s-a ivit necesitatea folosirii unei cai mai convenabile si mai eficiente, si anume trecerea riscurilor  in anumite conditii- asupra unor societati specializate in domeniul asigurarilor si reasigurarilor .