Conceptul de Asigurare și Funcțiile Asigurărilor

1.Conceptul de asigurare

Asigurările au apărut din nevoia de protecţie a oamenilor şi a averilor agonisite de-a lungul vieţii acestora. Pe parcursul vieţii oamenii acumulează tot feluri de bunuri, care într-un moment pot disparea datorită unor evenimente naturale(cutremur,furtună,inundaţie) sau create de contribuţia omului (furt,terorism).

Refacerea bunurilor pierdute într-o perioadă scurtă de timp pentru ca traiul zilnic să poată fi reluat nu se poate face decât prin asigurare.

Asigurarea se bazează pe principiul mutualităţii, prin crearea unui fond la care contribuie fiecare asigurat şi astfel in momentul producerii evenimentului neplăcut se compenseză pagubele ce s-au produs la persoana/persoanele respective, avand rolul de a oferi securitate, încat temerile asiguratului se reduc.

Problemele asigurarii sunt abordate sub aspect juridic, economic sau financiar.

1.1. Asigurarea sub aspect juridic

Aspectul de juridic pe care îl are asigurarea este oferit de un contract,care constituie “legea părţilor”, precum şi legea propriu-zisă.

Conform prevederilor din codul civil român,prin art.49 din reglementarea adoptată în 1930,”prin contractul de asigurare, întreprinderea de asigurare se obligă ca în schimbul unei prime să ia asupra sa un risc”

În literatura de specialitate, întâlnim definiţii ale contractului apropiate, dar mai complexe decât cele din legislaţie. De exemplu, Francisc Deak consideră că “Prin contractul de asigurare, una dintre părţi, numită asigurat se obligă să plătească ceilalte părti, numită asigurator o sumă de bani stabilită(primă de asigurare), iar asiguratorul se obligă ca în ipoteza survenirii cazului asigurat să plătească indemnizaţia de asigurare,în condiţiile stabilite în contract, contractantului sau terţului beneficiar”.

Legea privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor din aprilie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, defineşte asigurarea ca fiind “...operaţiunea prin care un asigurator constituie, pe principiul mutualităţii, un fond de asigurare, prin contribuţia unui număr de asiguraţi, expuşi la producerea unor anumitor riscuri, şi îi indemnizează pe cei care suferă un prejuduciu pe seama fondului alcătuit din primele încasate, precum şi pe seama celorllte venituri rezultate ca urmare a activităţii desfăşurate” .

Observăm, pe de o parte, expresia juridică a asigurării, iar pe de alta, aspectul economic al acesteia.Acest aspect este definit prin lege în felul următor:”Activitatea de asigurare-activitatea exercitată în sau din România care desemnează, în principal, oferirea, intermedierea, negocierea,încheierea de contracte de asigurare şi reasigurare, încasarea de prime, lichidarea de daune, activitatea de regres şi de recuperare, precum şi investirea sau furtificarea fondurilor proprii şi atrase prin activitatea desfăşurată ”

Contractul de asigurare este reglementat de Legea nr 136/1995, conform căreia trebuie să se întocmească obligatoriu în forma scrisă şi să aibă urmatoarele elemente:

-denumirea, domiciliul sau sediul persoanelor contractante;

-obiectul asigurării: bunuri, persoane sau răspundere civilă;

-riscurile ce se asigură;

-momentul începerii şi cel al încetării răspunderii asiguratorului;

-primele de asigurare;

-sumele asigurate;

-alte elemente precum franşiza

Codul Civil Român prezintă următoarele condiţii de validitate a contracului de asigurare conform art. 948:

-partile trebuie să aibă capacitatea de a se contracta;

-consimţământul acestora să fie valabil;

-sa aibă un obiect determinat sau determinabil;

-cauza contractului sa fie licita(încuviinţată de lege)