Dinamica și Impactul Asigurarilor asupra Economiei

1. Notiuni introductive

1.1. Conceptul de asigurare

Asigurarea s-a nascut din nevoia de protectie a omului in fata unor pericole si pentru gasirea solutiilor adecvate de prevenire sau inlaturare a lor.

„Asigurarea este o activitate economico- sociala care consta in protectia persoanelor fizice si juridice in calitatea de asigurati impotriva diverselor riscuri si este realizata de catre societati specializate in calitate de asiguratori.

Prin definitie, asigurarea reprezinta un acord de vointa, sub forma de contract, intre asigurat si asigurator, prin care asiguratorul ofera asiguratului contravaloarea daunelor, sau suma asigurata, in cazul producerii riscurilor, in schimbul platii de catre asigurat a primei de asigurare.”

1.2. Evolutia asigurarilor

Cele mai vechi forme de asigurare sunt intalnite inca din antichitate si dateaza de circa 6500 de ani. Mestesugarii taietori de piatra din Egiptul de jos au constituit un fond de intrajutorare, format anticipat, prin contributia tuturor pentru acoperirea pagubelor provocate de diverse nenorociri ce loveau membrii colectivitatii. Prin anul 650 inainte de Hristos, in Grecia antica inteleptul legislator Solon a obligat societatile politice si mestesugaresti sa constituie un fond comun alimentat prin cotizatii lunare, destinat sa repare prejudiciile survenite in interiorul grupului. Este prima asigurare obligatorie care se cunoaste. In legislatia maritima a insulei Rhodos (aprox. 916 i.Hr.), se prevedea ca pierderile produse prin aruncarea peste bord a unei parti din incarcatura, pentru a salva restul incarcaturii, nava si echipajul, sunt suportate in comun de toti proprietarii marfii, prevedere care se mentine si astazi sub denumirea de avarie comuna.

Cel mai vechi contracte de asigurare pastrat a fost intocmit la Genova, in Italia, in 1347. Au aparut apoi primele forme de asigurari de viata (sec. XV-XVI), si cele de incendii (sec. XVII). Astfel, ca urmare a unor incendii devastatoare, a fost creata in 1696, la Londra, prima companie de asigurari contra incendiilor.

In Romania, primele forme de asigurare se intanesc cu mult timp inaintea secolului al XIX-lea, respectiv un fel de intrajutorare reciproca a membrilor aceleiasi comune la decesul vitelor denumita in limbajul vremii Hopsa. Astfel, in cazul accidentarii unei vite, aceasta era taiata iar carnea era impartita intre locuitorii din aceeasi comuna, fiecare platind o suma de bani pentru partea ce-i revenea.

Primele organizatii de mutualitate si intrajutorare au aparut in sec. al XV-lea, in cadrul breslelor din Transilvania, unde se practicau un gen de asigurari de deces, respectiv de incendiu.

Prima organizatie de asigurare specializata a fost infiintata la Brasov, in 1844, pe langa Asociatia Meseriasilor, sub denumirea de „Institutul general de Pensii”. Acesta era organizat pe baze mutuale, membrii fiind atat asigurati cat si asiguratori.

Activitatea din domeniul asigurarilor de bunuri, persoane si raspundere civila, desfasurata in tara noastra, se intinde pe o perioada de peste 126 de ani, care poate fi impartita pe 3 etape distincte:

- Prima etapa cuprinde perioada 1871- 1984

- A doua etapa cuprinde anii 1949- 1990

- A treia etapa a inceput in 1991.

In aceasta perioada de timp au fiintat diverse tipuri de organizatii de asigurare avand diferite forme de proprietate si metode de conducere la fel de diferite in functie de forma de oranduire sociala.

Asigurarile moderne s-au nascut odata cu aparitia calculelor actuariale. Astfel, se descopera legea numerelor mari (1654, Blaise Pascal), primul tabel de mortalitate ( 1657, Christian Huygens), primul calcul de rente viagere ( 1660, Jean de Witt) si primul tratat de actuariat (1750. Richard Price).

2. Continutul economic al asigurarilor

Ca activitate economica, asigurarile au o serie de trasaturi distincte, care le ofera un loc aparte in economie, cat si in sistemul financiar, ele constituind o ramura prestatoare de servicii de natura speciala. In schimbul primelor, asiguratorii vand un produs deosebit, si anume preluarea asupra lor a efectelor negative ale producerii riscurilor.

Eficienta economico-sociala a asigurarilor este o forma a eficientei economico-sociale si exprima raportul dintre rezultatele optime obtinute din activitatea de asigurare si cheltuielile determinate de refacerea bunurilor distruse si de plata sumelor asigurate, respectiv rezultatele financiar-valutare obtinute de societatea de asigurari.

Ciclul general economic il influenteaza pe cel din asigurari pe mai multe cai:

• Veniturile clientilor fluctueaza in functie de evolutia ciclului economic, ceea ce are un impact asupra cererii de asigurare;

• Marimea riscurilor de acoperit variaza, in diferite faze ale ciclului economic, din motive obiective si subiective;

• Influenta directa a evolutiei ciclului economic manifestata prin intermediul situatiei de pe pietele financiare, care poate duce la marirea sau micsorarea veniturilor financiare ale asiguratorilor;

• Sensibilitatea tarifului ofertelor de asigurare la variatia ratei dobanzii, factor caruia unii autori ii confera un rol principal in determinarea fluctuatiilor profitului din asigurari.

Din abordarea economica cat si din ce financiara a conceptului de asigurare, rezulta ca societatile de asigurare detin atat pozitia de agent nefinanciar, cat si pe cea de intermediar finanaciar.