Forme și Fonduri de Protecție a Oamenilor Împotriva Calamităților Naturii și Accidentelor

1. Necesitatea existenţei şi practicării asigurărilor împotriva calamităţilor naturii, accidentelor şi bolilor

Existenţa şi dezvoltarea societăţii omeneşti, viaţa oamenilor nu este de conceput fără muncă, fără producerea continuă a bunurilor materiale, spirituale. De aceea, omul trebuie să muncească, să producă bunurile şi serviciile necesare. În procesul de producţie, omul se foloseşte de unelte de muncă şi cu ajutorul lor acţionează asupra obiectelor muncii, astfel asupra naturii. În acest fel între oameni şi natura are loc o legatură permanenţă, se constituie anumite raporturi de intercondiţionare. În realizarea acestor raporturi, omul se adaptează activ la natura înconjuratoare.

Progresele remarcabile înregistrate de ştiinţă şi tehnică au contribuit la uşurarea muncii, la creşterea productivităţii muncii, la dezvoltarea economico-socială, la sporirea considerabilă a producţiei. În acelaşi timp, ştiinţa şi tehnica pot produce unele accidente care să avarieze şi să distrugă anumite bunuri şi să afecteze integritatea corporală, sănătatea, în unele cazuri, chiar viaţa oamenilor. Spre exemplu, dacă unele maşini şi instalaţii au defecţiuni, acestea pot provoca incendii, explozii, arsuri, pot să apară accidente în circulaţia rutieră, feroviară, navală şi aeriană, utilizarea energiei atomice in timp de război, accidentele şi avariile centralelor atomice pot avea ca efect contaminarea radioactivă a oamnilor, a animalelor, a păsărilor, a plantelor, apelor, aerului etc.

Activitatea oamenilor, comportarea lor pot aduce prejudicii terţelor. În acest sens se menţionează neglijenţa în serviciu, încalcarea normelor de igienă, protecţie şi securitate a muncii, comiterea de infracţiuni cum sunt: spargere, furt, tâlhărie, crime, etc.

Pe scurt, omul este supus unor pericole multiple şi variate cauzate de forţele naturii, de folosirea tehnicii sau de anumiţi factori sociali sau socio-economici. Aceste cauze generatoare de pagube în economie pot fi grupate în două mari categorii:

- independente de voinţa oamenilor, din care fac parte: cutermurul de pământ, seceta, grindina, trăsnetul, alunecarea de teren, uraganul, furtuna, ploile torenţiale, grindina, inundaţiile, îngheţul, decesul.

- dependente de voinţa oamenilor: accidentele, spargerile, invaliditatea, inundaţiile, incendiile, exploziile, accidentele in timpul transportului.

Dintre aceste calamităţi cele mai păgubitoare, având o arie largă de răspândire pe glob, sunt reprezentate de riscurile generate de forţe ale naturii.

Inundaţiile

- apar ca urmare a precipitaţiilor sub forma de aversă sau ploi de lungă durată ce conduc la ieşirea râurilor din matca şi la revărsarea lor. De asemenea, riscul de inundaţii poate apărea şi ca urmare a topirii unor cantităţi mari de zăpadă sau din cauza spargerii unor baraje de colectare a apelor

Seceta

- poate afecta puternic activitatea economică şi, prin aceasta , periclitează însăşi viaţa oamenilor şi animalelor, pe întinse zone geografice. Seceta se manifestă ca urmare a expunerii acestor zone timp îndelungat la un climat sărac în precipitaţii atmosferice.

Cicloanele

- sunt deplasări de mase de aer având diametrul de la câteva zeci de km până la 1500-2000 km,care se iscă în spirală, timp pe 4-7 zile şi chiar mai mult. Când într-o anumită regiune se formează mai multe astfel de deplasări de aer, alcătuind un ciclon uriaş, acesta capătă o forţă excepţională.

Cutremurul de pământ

- reprezintă cel mai temut fenomen al naturii putând provoca imense pagube materiale, la suprafaţa pământului, precum şi modificări profunde ale structurii subsolului şi ale regimului de scurgere a apelor. Aceastea sunt determinate de fricţiunile ce apar între plăcile tectonice, fricţiuni ce dau naştere la tensiuni uriaşe în roca, care se acumulează până în momentul în care acestea alunecă una peste cealaltă.

Incendiile

- constituie un factor perturbant al activităţii economice, al vieţii oamenilor şi al echilibrului ecologic. Incendiile pot distruge valori materiale, încetinesc sau întrerup procesele de producţie, periclitează viaţa sau integritatea corporală, având ca punct de plecare fie cauze independente de voinţa omului (trăsnet, autoaprinderea pădurilor) fie prin neglijenţă, acţiuni criminale sau montaje defectuoase (explozie, scurtcircuit).

Alături de aceste forţe ale naturii care declanşează calamităţi, omul, prin modul necorespunzător în care îşi îndeplineşte atribuţiile care îi revin în activitatea economică sau prin comportarea sa necorespunzătoare în societate poate provoca pierderi materiale sau umane importante. Includem aici pericolele la care sunt expuşi oamenii în propria lor gospodărie, la locul de muncă, pe stradă, în timpul deplasării lor cu diferite mijloace, în locuri de agrement, în ţară şi în străinătate.