Necesitatea și rolul asigurărilor

Necesitatea si continutul economic al asigurarilor sociale

Necesitatea oragnizarii ocrotirii cetatenilor, sub diferite forme a aparut odata cu dezvoltarea factorilor de productie in mod deosebit instituirea si dezvoltarea asigurarilor sociale au fost determinate de crearea si dezoltarea industriei, cand s-au instituit primele masuri legale pentru „incurajarea si protectia industriei nationale”.

De asemenea, iau fiinta diferite asociatii, cluburi muncitoresti, se creaza organizatii sindicale, muncitorii incep sa se organizeze si sa desfasoare actiuni greviste.

In Romania, primele forme ale asigurarilor sociale au luat fiinta catre sfasitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, din initiativa lucratorilor din fabrici. Desi, in trecut, in Romania aceste asigurari au cunoscut o oarecare dezvoltare, formele concrete de ocrotire a cetatenilor si famililor lor n-au putut satisface pe deplin cerintele de viata ale acestora.

Asigurarile sociale din tara noastra s-au dezvoltat si s-au perfectionat mereu, proces care continua si in prezent.

Necesitatea asigurarilor sociale decurge din faptul ca participarea cetatenilor la desfasurarea procesului de productie si a oricarei activitati utile societatii poate sa puna salariatii, cooperatorii, agricultorii, intreprinzatorii particulari in anumite situatii – cu toate masurile care se iau pentru asigurarea igienei, a securitatii si protectiei muncii, precum si pentru prevenirea accidentelor si a imbolnavirilor etc. – in imposibilitatea de a presta o munca in conditii legale. Deoarece cetatenii pot sa ajunga in imposibilitatea de a mai muncii si deci a-si dobandi prin munca bunurile si serviciile necesare traiului lor si al famililor lor din diverse cauze, cum sunt: accidentele, bolile, maternitate, invaliditatea, precum si ca urmare a atingerii unei anumite limite de varsta cand omul nu mai poate muncii cu plenitudinea fortelor sale etc., este necesar ca statul, companiile nationale, regiile autonome, societatiile comerciale, unitatiile si organizatiile cooperatiste, asociatiile, intreprinderile private, intrprinzatorii particulari etc. sa ia din timp masurile corespunzatoare pentru protectia cetatenilor, asigurandu-le veniturile necesare traiului acestora si familiilor lor.

Dezvoltarea si perfectionare factorilor de productie au determinat crearea unui sistem propriu national de asigurari sociale, iar dupa aceea extinderea si perfectionarea lui continua.

Necesitatea realizarii asigurarilor sociale este determinata si de grija deosebita pe care statul trebuie sa o manifeste fata de cetatenii sai. Fiind o importanta problema de stat, drepturile de asigurari sociale ale cetateniilor sunt garantate de Constitutie, de Codul muncii si de alte acte normative. Astfel, Constitutia Romaniei prevede:

Art. 33. „Dreptul la ocrotirea sanatatii este garantat”.

Statul este obligat sa ia masuri pentru asigurarea igienei si sanatatii publice.

Organizarea asistentei medicale si a sistemului de asigurari pentru boala, accidente, maternitate si recuperare, controlul exercitarii profesiilor medicale si activitatilor paramedicale precum si alte masuri de protectie a sanatati fizice si mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii.

Art. 43. „Statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent.

Cetatenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate platit, la asistenta medicala in unitatiile de stat, la ajutor de somaj si la alte forme de asistenta sociala prevazute de lege.”

Art. 45. „ Copii si tinerii se bucura de un regim special de protectie si de asistenta in realizarea drepturilor lor.

Statul acorda alocatii de stat pentru copii si ajutoare pentru ingrijirea copilului bolnav sau handicapat.”

Asigurarile sociale constituie unul din mijloacele de garantare, de realizare a drepturilor constitutionale ale poporului; ele reprezinta numai o parte din complexul de masuri luate pentru realizarea unei vietii decente si civilizate a poporului roman.

Asigurarile sociale sunt o institutie obiectiv necesara a societatii chemate sa rezolve protectia salariatiior, cooperatoriilor, asociatilor, agricultorilor, pensionarilor si a familiilor in cazuri de incapacitate temporara sau permanenta de munca.

Sub aspect financiar asigurarile sociale participa la repartitia unei parti din produsul national brut, constituind un mijloc de control asupra formarii, repartizarii si utilizarii acestuia, cand se alimenteaza se repartizeaza si se utilizeaza fondurile asigurarilor sociale.

Continutul economic al asigurarilor sociale este determinat de trasaturile orandurii social-economice.

Asigurarile sociale constituie acea parte a relatiilor social-economice banesti cu ajutorul carora – in procesul repartitiei produsului national brut – se formeaza, se repartizeaza, se gestioneaza si se utilizeaza fondurile banesti necesare ocrotirii obligatorii a salariatilor si pensionarilor din companiile nationale, regii autonome, societatii comerciale, din reteaua cooperatiei de consum si de credit, a membrilor cooperatilor mestesugarestii si a unitatiilor agricole, a avocatilor, a agricultorilor, a mestesugarilor cu cu ateliere propri, a intreprinzatorilor particulari, a slujitorilor cultelor, a personalului casnic care lucreaza la persoane fizice, a persoanelor care deservesc blocurile de locatari, aflate in incapacitate temporara sau permanenta de munca, in caz de batranete si in alte cazuri prevazute de lege. De asemenea, asigurarile sociale ocrotesc membrii familiilor persoanelor de mai sus.

Asigurarile sociale cuprind un sistem de ocrotire, de protectie si de ajutorare a cetatenilor activi, a pensionarilor si a membriilor lor e familie, care consta in acordarea de catre stat sau anumite organizatii de indemnizatii, ajutoare, pensii, trimiteri la odihna, trimiteri la tratament balnear si alte gratuitati, in perioada in care se gasesc, temporar sau definitiv, in incapacitate de munca sau in alte cazuri cand ajutorarea este necesara.

Prin asigurarile sociale se iau masurile corespunzatoare pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea si intarirea sanatatii, precum si pentru asigurarea existentei acelora care si-au pierdut capacitatea de munca din cauza bolii, accidentelor, atingerii unei anumite limite de varsta si a celor care nu au sustinatori legali.

Membrii unitatiilor agricole, agricultoii cu gospodarie proprie inapti de munca (batranii, invalizii, copii orfanii, copii militarilor) sunt ocrotitii cu ajutorul fondurilor de asigurari sociale, formate in mod special pentru sprijinirea acestor categorii de persoane, din fondul de rezerva pentru consumul alimentar constituit in anii cu recolta bogata si, partial, din contributia baneacsa a asociatilor si, respectiv, a agricultorilor.

Avocatii - membrii ai barourilor de avocati - sunt ocrotiti prin asigurarile sociale distincte. De asemenea, exista asigurari sociale pentru personalul diferitelor culte (preoti, cantareti bisericesti). Fondurile pentru plata pensiilor si a indemnizatiilor slujitorilor cultelor se constituie din contributiile de asigurari sociale calculate asupra fondului de salarii folosit de institutiile respective.

Aplicarea in practica a politicii sociale a statului roman a contribui la cristalizarea si la perfectionarea la nivelul intregii tari a unui sistem national de asigurari sociale. Acesta cuprinde ansamblul organizat al formelor de asigurari sociale care isi pastreaza individualitatea, depind unele de altele, realizandu-se astfel aspectul de totalitate si integralitate prin care sunt ocrotiti lucratorii din unitatile de stat, mixte, private, membrii cooperativelor mestesugaresti, agricultorii, avocatii, slujitorii cultelor, personalul casnic si de ingrjire a blocurilor de locatari, pensionarii si membrii lor de familie.