Principalii parteneri implicați în relația de asigurare

Introducere

Ce este asigurarea?Această intrebare a fost pusă de foarte mulți cercetători, deoarece în urma unor evenimente cu efect devastator oamenii găseau atat puterea necesară de a „repara” ce a fost afectat cât si de a căuta forme de protecție preventive.

„New York-ul nu este opera oamenilor, ci a asiguratorilor; fără asigurări, n-ar exista zgârie nori, deoarece niciun muncitor nu ar accepta să lucreze la asemenea înălțime, riscând să facă un plonjon mortal și să-și lase familia în mizerie; fără asigurări, niciun capitalist nu ar investi milioane pentru a construi astfel de clădiri pe care un singur muc de țigară le-ar putea transforma în scrum; fără asigurări nimeni n-ar circula cu automobilul pe străzi”

Pentru unii oameni activitatea de asigurare reprezintă o complexa problemă pe care o înteleg parțial, dar nu o pot explica.Au existat foarte multe puncte de vedere, fiecare savant venind cu propria definiție.

Capitolul 1:Asigurările

1.1.Definirea conceptului de asigurare

Unii specialiști au fost de părere ca asigurarea cuprinde relații economice ce conțin toate formele și metodele de formare a fondurilor bănești in vederea recuperării unor eventuale daune in urma unor evenimente diverse.

Prima noțiune in ceea ce privește asigurarea si baza celorlalte noțiuni a fost formulată de către V.K. Raiher.În opinia lui, asigurarea reprezintă organizarea de fonduri banesti in general centralizate folosind contul altor mijloace descentralizate;cu ajutorul alocațiilor făcute de către participanți.

Mai târziu au apărut diferite opinii ale economiștilor care au completat teoria inițială.L.A. Motilov afirma că: „Asigurarea de stat reprezintă o totalitate de relații economice și financiare, prin intermediul cărora se redistribuie o parte din venitul național în interesele întăririi economiei producției obștești și bunăstării salariaților pe calea unei metode deosebite de creare a fondului de asigurare din contul depunerilor bănești efectuate de întreprinderi și organizații și, de asemenea, de populație, pentru folosirea lor strict după destinație - despăgubirea pierderilor participanților la crearea fondului survenite de pe urma calamităților naturale, accidentelor etc. și acordarea ajutorului suplimentar cetățenilor (membrilor familiilor lor), în cazul survenirii unor evenimente legate de viața și sănătatea acestora”..

Savanții români au oferit o definiție proprie conceptului de asigurare:” „Asigurarea exprimă relații de distribuire și redistribuire a produsului intern brut, relații care apar în procesul constituirii și utilizării fondului de asigurare în vederea desfășurării neîntrerupte a activității economice, păstrării integrității bunurilor asigurate, protejării persoanelor fizice împotriva anumitor evenimente care le-ar putea afecta viața ori integritatea corporală, precum și onorării obligațiilor de răspundere civilă ce revin persoanelor fizice și juridice față de terți”.

Legea Federației Ruse a oferit o altă definiție noțiunii de asigurare la 27 noiembrie 1992 in articolul 2: „Prin asigurare se înțelege o totalitate de relații, menite să apere interesele patrimoniale ale persoanelor fizice și juridice în cazul producerii unor evenimente (cazurilor asigurate) din contul fondurilor bănești create din depunerile de asigurare (primele de asigurare) efectuate de ele” .

Eu consider că asigurarea nu se compara cu strutul care pune capul sub nisip si consideră că e protejat, fără să se gândească la posibilele pericole, ci fucționeaza ca o “roată de rezervă”, asiguratul plătește o primă in schimbul căreia va fi despăgubit in momentul in care se produce riscul specificat in polița de asigurare.Asiguratul transferă riscul unei societăți de asigurare ce ii conferă Securitate financiară.In aceasta situație este redusă incertitudinea si sumă mică plătită de asigurat pentru o poliță de asigurare poate acoperi pagube viitoare cu impact financiar puternic , dar posibil de acoperit de către societatea de asigurare prin acumularea primelor.