Sistemul de asigurări de sănătate din România vs sistemul de asigurări de sănătate din Marea Britanie

I.1 Sistemul Bismarck

Sistemul de asigurari de tip Bismarck, a preluat denumirea dupa numele lui Otto von Bismarck , cancelar al celui de-al doilea Reich.Acesta a introdus, pentru prima oara in Europa, un sistem legal de asigurari sociale. Cancelarul este considerat creatorul primului stat modern german prin reformele institutional - organizatorice initiate ca replica la problemele datorate procesului de industrializare in Europa.

Protectia sociala in Europa, devine la sfarsitul secolului al XVIII-lea, ca urmare a unei recesiuni economice puternice, intr-o oarecare masura o problema de interes pentru stat, inainte ea fiind limitata la o forma mai degraba rudimentara de asistenta sociala ocazionala bazata pe caritate si voluntariat. In 1881 Bismarck introduce pentru prima oara un sistem de asigurari sociale de stat obligatoriu, adaugand la acesta in 1883 platile pentru cazuri de boala, in 1884 asigurarile impotriva accidentelor de munca si in 1889 o schema comprehensiva de pensii de varsta si invaliditate. Cea mai importanta observatie pentru acest sistem este aceea ca are caracter obligatoriu, asociat contractelor de munca. Sistemul este suportat de catre trei parti: angajator, angajat si stat.

Europa occidentala a preluat apoi sistemul bismarckian ,acesta devenind modelul alternativ la sistemul de asigurari beveridgean sau anglo-saxon.

Este folosit in multe tari membre ale UE, cum ar fi Franta, Germania, Austria, Belgia, Olanda si Romania. Caracteristicile acestui model sunt:

- Resursele financiare sunt, in principal, reprezentate de contributiile obligatorii platite de angajati si angajatori.

- De asemenea, exista resurse care provin din subventii de la bugetul de stat (local sau national) sau alte tipuri de subventii.

- Institutiile care administreaza fondurile de asigurari sunt nonprofit

- Gestionarea si folosirea fondurilor de asigurari sunt facute la nivel national si prin directii locale.

Finantarea se face prin contributii sociale bazate pe salarii (patron,angajat).Banii pentru sanatate in acest sistem provin: 60% din asigurari sociale, contributii obligatorii, 10-15% din impozite, taxe specifice, 10% din asigurari private, 10-15% prin plata de pacient.

I.2 Sistemul Beveridge

Sistemele de sanatate tip Beveridge sau Sistemele Nationale de Sanatate (NHS) au fost inspirate de Raportul din 1942 al lui Beveridge care oficializa organizarea adoptata de Suedia in anii ‘30. Intreaga Europa de Vest (Danemarca, Finlanda, Irlanda, Norvegia, Suedia, Marea Britanie) a adoptat sau mentinut acest model dupa cel de-al doilea razboi mondial.

Impozite generale sunt controlate de Parlament (circa 85% din suma fondurilor pentru serviciile de sanatate), bugete de stat, taxe generale, asigurari cu contributie variabila in functie de salariu (de la 0%, 2%, 3,85%, pana la 10% din salariu; de exemplu, in Marea Britanie sunt scutite de la contributie persoanele cu un salariu mai mic de 3.224 de lire sterline/an).

Sarcinile SNS sunt in general urmatoarele: elaborarea politicii sanitare,emiterea de indrumari ale autoritatilor pentru probleme de sanatate,alocarea resurselor; monitorizarea performantelor autoritatilor din subordine.

Gama de servicii acoperite in cadrul NHS este completa iar accesul la ingrijiri este gratuit.

Sistemul de asigurari de tip Beveridge este un sistem caracterizat de beneficii relativ reduse si fixe, finantate din bugetul de stat, din taxe si impozite generale, reprezentand un nivel minim de protectie combinat adesea cu sisteme de asigurari private.

Sistemul continental reprezinta o protectie comprehensiva, adesea nedublata de sisteme private, cu beneficii proportionale cu contributia, respectiv veniturile.

Pentru a observa mai bine diferentele dintre sistemul de asigurare de sanatate de tip Bismarck si cel de tip Beveridge in tabelul de mai jos au fost grupate principalele lor caracteristicii :

Asigurari sociale de tip BISMARcK Asigurari sociale de tip BEVERIDGE

Sursa de finantare Fondul de Asigurari sociale – contributiile indivizilor se constituie intr-un fond distinct Bugetul de stat – finantarea se realizeaza din taxele si impozitele generale

Administrarea a fondului destinat asigurarilor sociale Fondul este administrat cel mai frecvent in regim tripartit: statul, contribuabilii si beneficiarii, prin reprezentanti ai unor asociatii a acestora

Somaj: stat- sindicate-patronat

Pensii: Stat- pensionari- angajatori

Sanatate: stat-medici-sindicate Administrarea se face exclusiv de catre stat

Nivelul beneficiilor Beneficiile sunt corelate cu veniturile, respectiv nivelul contributiei Beneficiile sunt constante, si relativ scazute ca nivel

Importanta asigurarilor private Scazuta Mare

II.1 Sistemul asigurarilor de sanatate din Romania

In 1997, Romania a introdus un nou sistem de asigurari de sanatate prin Legea nr. 145/1997, bazat pe o versiune modificata a modelului Bismarck.

Sistemul de sanatate din Romania are in multe privinte aceleasi modalitati de functionare neschimbate in ultimii 30 de ani. In primul rand, sistemul este astfel construit incat reprezentantii acestuia sunt practic lipsiti de orice putere de a influenta sistemul pe care ei il finanteaza.

Singura modificare majora a fost introducerea sistemului de asigurari de sanatate, care avea ca scop organizational clarificarea si intarirea responsabilitatii principalului cumparator de servicii de sanatate .