Sistemul de Pensii Privat

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Sistemul de Pensii Privat.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 9 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Asigurari

Extras din document

Pensiile constituie cea mai importanta prestatie de asigurari sociale acordata in cadrul sistemului public. Orice tip de pensie se acorda la cererea persoanei indreptatite, a mandatarului desemnat de aceasta cu procura speciala, a tutorelui sau a curatorului acesteia. Cererea de pensionare, impreuna cu actele care dovedesc indeplinirea conditiilor prevazute de lege, se depun la casa teritoriala de pensii in raza careia se afla domiciliul asiguratului. În sistemul public se acordă următoarele categorii de pensii:

a) pensia pentru limită de vârstă;

b) pensia anticipată;

c) pensia anticipată parţială;

d) pensia de invaliditate;

e) pensia de urmaş.

Programul de privatizare a sistemului de pensii din Romania trebuie sa indeplineasca doua cerinte importante :

- sa nu pericliteze plata pensiilor pentru cei deja indreptatiti sa le primeasca

- sa lase posibilitatea fiecarui salariat sa opteze fie sa ramana in vechiul sistem , fie sa-si plaseze contributiile intr-unul din fondurile private de pensii ce vor apare.

Experienta unor state ca Chile si Argentina demonstreaza ca un procent covarsitor din populatia activa s-a orientat spre a-si plasa economiile in aceste fonduri. Fondurile private permit fiecarui contribuabil sa-si deschida un cont in care banii se acumuleaza pe masura ce se adauga noi contributii precum si dobanzile si dividendele rezultate din investitiile facute cu banii respectivi. Practic deosebirea esentiala dintre un sistem privat de pensii si unul de stat, se refera la modul de alocare al banilor.

Sistemul privat de pensii are avantajul de a smulge o economie din cercul vicios "impozite tot mai mari-- crestere economica tot mai mica" si de a o integra intr-un cerc "virtuos" "economii (deci investitii) tot mai mari -- crestere economica mai puternica". Este poate inutil de adaugat ca intr-o asemenea situatie piata neagra ar suferi o importanta lovitura, prin aceea ca salariatii vor fi tentati sa se angajeze cu contracte legale; bugetul de stat va avea de profitat prin largirea bazei de impozitare , datorita subtierii economiei subterane. Desigur, ar fi gresit sa concluzionam ca venituri adecvate la pensie vor fi furnizate doar intr-o tara ce se sprijina exclusiv pe o schema privata. Spre exemplu , cei cu venituri mici si perioade mai lungi de intrerupere a lucrului-- datorita somajului , imbolnavirii , etc -- vor fi poate incapabili sa economiseasca pentru o pensie adecvata . Alte critici privesc faptul ca o generatie va trebui sa plateasca de doua ori, odata pentru sistemul de stat si a doua oara pentru propriile pensii. Totusi eficienta cu care lucreaza fondurile private este atat de mare , incat practic , gradul de prelevare pentru asigurari sociale de la patroni si angajati s-a redus , de exemplu , in Argentina cu 10 %.Iar alternativa este ca guvernul sa suporte cea mai mare parte, ori exclusiv , cheltuielile legate de plata pensiilor curente imprumutandu-se , insa astfel va transfera povara pe umerii generatiilor viitoare intr-o masura nedefinita.

Acestor critici li se adauga cele referitoare la faptul ca astfel pensiile vor fi supuse riscului pietei iar eventualele cheltuieli administrative vor fi mari.

Dincolo de toate acestea , este clar ca supravietuirea sistemului in forma sa actuala este imposibila (datorita tendintelor demografice , in primul rand) si injusta deoarece imprastie riscurile in mod egal asupra tuturor indivizilor.

In sistemul privat fiecare salariat contribuie in timpul vietii active , lunar , cu un anumit procent din salariu , la formarea propriei pensii. Aceste contributii sunt folosite de catre fondurile de pensii in investitii pe piata de capital, ceea ce le mareste valoarea in timp. Deoarece banii vor fi utilizati mult mai eficient , la atingerea varstei de pensionare un salariat va primi o pensie mai mare decat ar primi daca ar cotiza la stat.

Efectele benefice ale fondurilor private de pensii sunt departe de a se limita la cele spuse mai sus. Este in egala masura important faptul ca , orice salariat va privi depunerile sale la fondul ales ca pe o economie , in timp ce in prezent , contributia la asigurarile sociale se retine ca impozit. Acest lucru va declansa o schimbare de mentalitate in randul fiecarui angajat , acesta fiind motivat sa munceasca mai bine pentru a castiga mai mult.Necesitatea reformarii sistemului de pensii in Romania este o realitate necontestata de nimeni. Aceasta atitudine porneste de la o evidenta statistica dramatica: in 1990, numarul pensionarilor din sistemul asigurarilor sociale de stat era de 2,4 milioane, iar cel al salariatilor de 8 milioane. Acum, numarul pensionarilor a ajuns la 6,3 milioane, iar cel al salariatilor a scazut la jumatate, adica la 4,2milioane.Inevitabil, pentru sustinerea sistemului public de pensii, contributia bugetara a crescut de la 14 %, in 1990, la 35-45%, in functie de conditiile de munca, in prezent. Acum, cand sistemul public de pensii a fost reformat prin introducerea Legii 19/2000, precum si a unei multitudini de legi conexe, necesare aplicarii ei, urmeaza un pas foarte important, dar si extrem de riscant: fondurile private de pensii.

Una din principalele probleme de rezolvat este gasirea surselor de finantare pentru a se evita pericolul ca pensiile in plata sa nu mai poata fi achitate.Prin trecerea unei treimi din contributia de asigurari sociale - atat a angajatilor, cat si a angajatorilor - catre fondurile private de pensii se diminueaza bugetul sistemului public de pensii cu o treime.

Un studiu din anul 2000 al Ministerului Muncii arata ca, in conditiile in care Romania va urma un traseu economic fara mari perturbari, deficitul asigurarilor sociale de stat va fi in descrestere pana in anul 2010, datorita aplicarii Legii 19/2000, care aduce noi cotribuabili in sistem. Tot studiul dovedeste ca o noua crestere a deficitului este posibila dupa anul 2025.

De unde se vor gasi surse neinflationiste pentru sustinerea acestui deficit?

O crestere a contributiei nu mai este posibila, deoarece si asa Romania are unul dintre cele mai ridicate costuri cu forta de munca. Cum nici pensiile nu pot fi reduse,singura solutie ar fi lansarea unui numar mare de certificate de trezorerie. Dar asta ar fi o solutie de moment. Ea ar atrage cheltuieli bugetare sporite pentru plata dobanzilor, adica inflatie.

Inflatia este un factor principal, ce limiteaza viabilitatea si functionarea fondurilor universale de pensii, ducand la devalorizarea activelor financiare. In plus, Romania nu dispune de o economie de piata functionala, astfel incat economiile din societatile comerciale sa fie destinate investitiilor. Nici piata de capital nu este pregatitasa reactioneze corespunzator. Ar trebui neaparat sa fie listate companii importante, utilitati publice de tipul RomTelecom, Petrom sau firme private, de genul operatorilor GSM. Altfel, afluxul de capital nu va putea fi absorbit. Si totusi, un sistem de pensii bazat in exclusivitate pe solidaritatea intre generatii, cum este sistemul public, este, prin insasi natura sa, un sistem nesigur.

Fisiere in arhiva (1):

  • Sistemul de Pensii Privat.doc