Fiabilitate și diagnoză - standardul ISO 17799

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Automatică
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 35 în total
Cuvinte : 8109
Mărime: 157.98KB (arhivat)
Cost: 7 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Dan Popescu
Facultate: Automatica si Calculatoare Materia: Fiabilitate si Diagnoza

Cuprins

Aspecte si notiuni teoretice 3

Fiabilitate 3

Calitate 4

Diagnoza.Testare 6

Standardul ISO 17799 7

Managementul securitatii informatiei: Intelegerea ISO 17799 10

Ce reprezinta ISO 17799? 10

Scurt istoric … 11

BS 7799 Partea 1 (ISO 17799) versus BS 7799 Partea a 2 a 11

Avantaje ale ISO 17799 12

Control 13

Politica de securitate 13

Securitatea la nivel de organizatie 13

Clasificarea informatiei detinute si controlul acesteia 14

Securitatea la nivelul personalului din companie 15

Securitate la nivel fizic si la nivelul mediului companiei 15

Managementul comunicatiei in cadrul companiei 16

Controlul accesului la informatie 17

Dezvoltarea si intretinerea sistemului 18

Managementul controlului afacerii 19

Asigurarea conformitatii 19

Proces 20

Structura organizarii sistemului de securitate 23

Politica cu privire la securitate 24

Sistemul de management al securitatii informatiei (ISMS) 24

Planul de afaceri 25

Conducatorul departamentului de securitate a informatiei 25

Gestiunea securitatii 26

Infrastructura sistemului 26

Analiza securitatii 28

Concluzii 30

Studiu de caz 31

Furnizor de servicii - Compania HOTSKILLS 31

Client – SOCALInsurance 31

Istoric 31

Solutia propusa spre implementare 31

Concluzii personale 32

Extras din document

Aspecte si notiuni teoretice

Fiabilitate

Fiabilitatea unui obiect (o componenta sau un sistem) este o functie de timp F(t), definita ca probabilitatea pentru care, in conditii de mediu specificate, obiectul sa functioneze adecvat in intervalul de timp [0,t). Definirea fiabilitatii comporta doua aspecte: unul cantitativ si unul calitativ. Din punct de vedere cantitativ, fiabilitatea unui sistem reprezinta probabilitatea P(t) ca acesta sa isi indeplineasca functiunile pentru care a fost realizat, in mod corespunzator. In general, un produs este insotit de un manual tehnic in care sunt specificate conditiile in care acesta poate functiona (temperatura, umiditate, tensiune de alimentare, socuri). La studiul fiabilitatii, trebuie ca aceste conditii sa fie respectate intocmai.

Putem face citeva observatii foarte importante legate de aceasta definitie:

- Fiabilitatea este o probabilitate, cuprinsa intre 0 si 1.

- Nu exista sisteme perfect fiabile, pentru care F(t) = 1 daca t > 0. Putem insa vorbi de sisteme ``destul de fiabile'', atunci cind avem in minte anumite conditii de utilizare si constringeri bugetare pentru implementarea sistemului.

- Nu putem defini fiabilitatea fara a specifica mediul in care sistemul opereaza. Un calculator care merge foarte bine pe birou, nu este neaparat potrivit pentru functionare un satelit.

Din punct de vedere calitativ, fiabilitatea reprezinta proprietatea, aptitudinea unui produs de a-si indeplini in mod corespunzator functiile pentru care a fost proiectat, pentru o anumita perioada de timp, in conditii de utilizare specificate.

Dintre obiectivele fiabilitatii pot fi amintite:

- studiul defectelor sistemelor (mecanisme de defectare, cauze, influenta defectelor, combaterea lor);

- aprecierea comportarii sistemelor in functionare, in raport de conditiile de exploatare;

- realizarea unor modele fiabilistice ale produselor, pe baza carora se calculeaza fiabilitatea lor, existand astfel posibilitatea compararii diferitelor variante si structuri.

Se observa ca notiunea de baza cu care opereaza fiabilitatea este defectul. Ca urmare a aparitiei unui defect, un sistem isi poate pierde total capacitatea de functionare (de exemplu: defectarea microprocesorului central la un microcalculator) sau isi inrautateste performantele (de exemplu: defectarea unei unitati de disc flexibil la un sistem cu mai multe unitati).

Din punct de vedere probabilistic, un defect reprezinta un eveniment a carui realizare conduce la modificarea performantelor sistemului, in sensul inrautatirii lor. Starea de defectiune a unui sistem poate fi parasita ca urmare a unor actiuni de reparare, sau nu, cand defectul nu mai poate fi remediat (de exemplu: un circuit hibrid incapsulat ermetic, la care s-a defectat o componenta trebuie inlocuit integral). Daca sistemul poate fi reparat, se spune ca avem de-a face cu un proces de restabilire, fiind implicat conceptul de mentenabilitate, care reprezinta aptitudinea sistemelor, exprimata calitativ sau cantitativ, de a fi reparate, dupa aparitia unui defect, ca urmare a unor actiuni de mentenanta.

Calitate

Termenul provine din limba latina, de la cuvantul „qualis”, care poate fi tradus prin expresia „fel de a fi”. Notiunea de calitate are in constiinta oamenilor o istorie indelungata. Ne referim, evident, la interpretarea filosofica a acesteia. Astfel, o intalnim in antichitate la Aristotel, apoi in filosofia clasica germana la Hegel, in lucrarile lui Dimitrie Cantemir care foloseste expresia „feldeinta”, probabil o traducere in stil personal a termenului din limba latina, si, bineinteles, la filosofii contemporani.

Odata cu progresele inregistrate in industrie, calitatea nu mai este doar un concept filosofic, ci si unul economic. Rolul calitatii in economie a crescut considerabil incepand cu anii ’80, cand, datorita reducerii accentuate a resurselor de materii prime, calitatea devine un factor important de economisire.

Impactul calitatii asupra economiei a avut, desigur, consecinte de alta natura si amploare decat in filosofie. In conceptia actuala, calitatea a devenit o preocupare generala a tuturor organizatiilor si se realizeaza prin intermediul managementului.

Conceptul de calitate in economie, se bazeaza pe teoria semnificatiei elaborata de Ioachim Von Uexküll. Potrivit acestei teorii, imaginea unui produs este reprezentata de caracteristicile acestuia. Caracteristica reprezinta o insusire a produsului care il diferentiaza de altele si deriva din valoarea sa de intrebuintare, deci din proprietatea produsului de a satisface o nevoie sociala.

Caracteristicile calitative exprima tocmai modul in care se realizeaza utilitatea, nivelul de satisfactie pe care o resimte utilizatorul produsului. De aceea, in managementul calitatii se urmareste identificarea si masurarea acestora pentru a cunoaste nivelul la care oferta producatorului se incadreaza in cerintele utilizatorilor. Analiza calitatii produselor necesita mai intai o impartire a acestora pe clase de calitate, in interiorul carora produsele au caracteristici tipologice comune. Diferentierea calitativa se face intre clase.

Preview document

Fiabilitate și diagnoză - standardul ISO 17799 - Pagina 1
Fiabilitate și diagnoză - standardul ISO 17799 - Pagina 2
Fiabilitate și diagnoză - standardul ISO 17799 - Pagina 3
Fiabilitate și diagnoză - standardul ISO 17799 - Pagina 4
Fiabilitate și diagnoză - standardul ISO 17799 - Pagina 5
Fiabilitate și diagnoză - standardul ISO 17799 - Pagina 6
Fiabilitate și diagnoză - standardul ISO 17799 - Pagina 7
Fiabilitate și diagnoză - standardul ISO 17799 - Pagina 8
Fiabilitate și diagnoză - standardul ISO 17799 - Pagina 9
Fiabilitate și diagnoză - standardul ISO 17799 - Pagina 10
Fiabilitate și diagnoză - standardul ISO 17799 - Pagina 11
Fiabilitate și diagnoză - standardul ISO 17799 - Pagina 12
Fiabilitate și diagnoză - standardul ISO 17799 - Pagina 13
Fiabilitate și diagnoză - standardul ISO 17799 - Pagina 14
Fiabilitate și diagnoză - standardul ISO 17799 - Pagina 15
Fiabilitate și diagnoză - standardul ISO 17799 - Pagina 16
Fiabilitate și diagnoză - standardul ISO 17799 - Pagina 17
Fiabilitate și diagnoză - standardul ISO 17799 - Pagina 18
Fiabilitate și diagnoză - standardul ISO 17799 - Pagina 19
Fiabilitate și diagnoză - standardul ISO 17799 - Pagina 20
Fiabilitate și diagnoză - standardul ISO 17799 - Pagina 21
Fiabilitate și diagnoză - standardul ISO 17799 - Pagina 22
Fiabilitate și diagnoză - standardul ISO 17799 - Pagina 23
Fiabilitate și diagnoză - standardul ISO 17799 - Pagina 24
Fiabilitate și diagnoză - standardul ISO 17799 - Pagina 25
Fiabilitate și diagnoză - standardul ISO 17799 - Pagina 26
Fiabilitate și diagnoză - standardul ISO 17799 - Pagina 27
Fiabilitate și diagnoză - standardul ISO 17799 - Pagina 28
Fiabilitate și diagnoză - standardul ISO 17799 - Pagina 29
Fiabilitate și diagnoză - standardul ISO 17799 - Pagina 30
Fiabilitate și diagnoză - standardul ISO 17799 - Pagina 31
Fiabilitate și diagnoză - standardul ISO 17799 - Pagina 32
Fiabilitate și diagnoză - standardul ISO 17799 - Pagina 33
Fiabilitate și diagnoză - standardul ISO 17799 - Pagina 34
Fiabilitate și diagnoză - standardul ISO 17799 - Pagina 35

Conținut arhivă zip

  • Fiabilitate si Diagnoza - Standardul ISO 17799.doc

Alții au mai descărcat și

Fiabilitatea și Diagnoza Sistemelor Automate

Echipamentul pe care îl voi prezenta în acest proiect este convectorul (încalzitor) electric Alaska CVH2500. Alaska CVH2500 este proiectat pentru...

Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere

Cunoasterea duratei de timp de la semanat pâna la rasaritul plantelor mai are însemnatate si pentru obtinerea unor productii cat mai timpurii. Daca...

Fiabilitatea și diagnoza

circuitul din figura 3.1 se cere să se determine: funcția îndeplinită; timpul mediu de bună funcționare cunoscând rata de defectare λ pentru...

Proiectare conceptuală

Cerintele sistemului operational Odata ce a fost definita nevoia si abordarea tehnica, e necesar sa le tranlatam intr-un “scenariu...

Ai nevoie de altceva?