Măsurarea Vitezei unei Benzi Transportoare

MASURAREA VITEZEI UNEI BENZI TRANSPORTOARE

Introducere

Transportorul cu bandã este un sistem de transport stationar de uz general care foloseste ca organ de transport si tractiune o banda de cauciuc cu insertii textile sau din cablu de otel. Transportorul este destinat transportarii materialelor în vrac sau în bucati. Transportorul are în componentã urmatoarele subansamble: cap actionare – antrenare, cap întoarcere, role metalice si cauciucate, suporti de role, bandã de cauciuc, lonjeroane, picioare de sustinere, jgheaburi metalice de acoperire, elemente de securitate, supraveghere si control, amenajari speciale.

Transportul materialului se poate face în plan orizontal sau înclinat în functie de necesitati.(1)

Acest ansamblu poate fi considerat un sistem de actionare electrica (SAE) simplu ce contine un motor si o sarcina mecanica, numita, de obicei, si masina de lucru. Între cele doua elemente este prevazut un cuplaj mecanic: ambreiaj, curea de transmisie, roti dintate. Daca motorul utilizat este unul asincron atunci vorbim despre SAE cu motor asincron. Sursa de alimentare cel mai la îndemâna pentru acest tip de motor este reteaua de curent alternativ cu frecventa de 50Hz.(2)

Conectarea la sursa de alimentare se face prin intermediul unor contactoare si a unor relee de protectie. Eventual, cum este cazul SAE cu dificultati în procesul de pornire datorita inertiei sau a cuplului de sarcina ridicat, în echipamentul de conectare pot fi integrate si mijloace de reducere a curentului de pornire (rezistoare sau reostate de putere în trepte precum si elementele necesare conectarii si deconectarii acestora: relee de timp si contactoare de putere redusa).

SAE. SRA cu motor asincron

Pentru a putea modifica parametrii mecanici într-un SAE este necesar sa controlam parametrii electrici cu care alimentam motorul, adica frecventa si amplitudinea tensiunii de alimentare în cazul motoarelor de curent alternativ. Avem nevoie deci de o sursa de alimentare cu parametrii reglabili si bineînteles de o parte de reglare care sa furnizeze comanda catre acesta conform cu un algoritm prestabilit. Obtinem astfel un sistem de reglare automata (SRA) cu motor electric, prezentat într-o varianta simplificata în figura 3.

Sistemele de reglare automata sunt sistemele care realizeaza în mod automat controlul uneia sau a mai multor marimi electrice, mecanice, termice, etc. Exemple de astfel de sisteme se gasesc pretutindeni, de la aparatele de uz casnic, pâna la cele mai sofisticate sisteme de navigatie. Exista astfel un numar mare de aplicatii, din domenii foarte diferite uneori, ce se pot încadra însa în ceea ce numim sisteme de reglare automata.

Din punct de vedere constructiv partea de comanda poate fi analogica sau digitala (numerica). În cazul analogic complexitatea metodei de reglare ce poate fi utilizata este redusa, însa la fel este si posibilitatea de modificare în timp a acesteia. În plus în cazul sistemelor de reglare analogica performantele sistemului variaza cu temperatura si se pot modifica în timp datorita îmbatrânirii componentelor.

Dezavantajele mentionate pentru cazul sistemelor analogice sunt eliminate în cazul comenzii numerice, algoritmul de reglare fiind implementat utilizând microcontrolere, microprocesoare sau procesoare digitale de semnal (DSP). Programul de control poate fi teoretic oricât de mare si poate fi modificat foarte usor în cazul în care se doreste schimbarea totala sau partiala a metodei de reglare utilizate. Mai mult decât atât în cazul comenzii digitale poate fi dezvoltata o interfata flexibila, ”prietenoasa”, care sa faciliteze utilizarea practica a sistemului de catre orice persoana indiferent de nivelul de pregatire. Sistemele numerice au o comportare precisa, stabila în timp si invariabila cu temperatura. Ca neajunsuri sunt de mentionat aparitia unei întârzieri în timp a comenzii datorita esantionarii semnalelor si necesitatea unei mai bune pregatiri a proiectantului unor astfel de sisteme.