Sisteme de Organizare și Automatizare a Producției

1. Scurta prezentare a evolutiei sistemelor de productie

Dezvoltarea productiei de bunuri materiale a facut obiectul multor dezbateri teoretice, care în principiu, reduc aceasta la procesul de productie si valorificare a informatiilor. Alti teoreticieni (Alvin Tofler, Daniel Bell) remarca mutatiile profunde care vor avea loc în urma revolutiilor tehnico-stiintifice în urma carora prevad declinul industriei si reducerea rolului fortei de munca productive.

În prezent, asistam la revizuirea acestor teorii, recunoscâdu-se ca sistemele economice actuale nu vor putea fi în întregime informationale sau postindustriale. Asadar, se poate spune ca productia de bunuri materiale va continua, dar vor avea loc mutatii profunde care nu vor mai fi compatibile cu conceptiile si metodele actuale de productie. În acest context o abordare realista a problematicii activitatii de producere de bunuri materiale impune abordarea din punct de vedere sistemic a întregului sistem de productie.

Tratarea sistemica a unei unitati de productie presupune determinarea interactiunilor dintre diversele subsisteme si structuri componente ale acestuia.

În general, prin sistem se întelege un ansamblu de elemente aflate într-o relatie de interdependenta si interactiune reciproca, formând un tot organizat si functional.

Sistemele sunt caracterizate de trei elemente, si anume:

a) obiective;

b) sarcini;

c) functii.

Obiectivul unui sistem este bine definit atunci când exista un mijloc ce poate fi utilizat pentru obtinerea rezultatelor dorite.

Sarcina sistemului deriva din obiectivul sistemului, în sensul ca un anumit obiectiv poate fi atins prin realizarea mai multor sarcini.

Functia unui sistem este proprietatea acestuia de a transforma intrarile în iesiri si defineste modul cum se realizeaza sarcina.

2. Notiunea de proces de productie

Orice unitate de productie are ca obiectiv principal producerea de bunuri materiale si servicii care se realizeaza prin desfasurare unor procese de productie .

Continutul activitatii de productie are un caracter complex si cuprinde atât activitati de fabricatie propriu-zise cât si activitati de laborator, de cercetare si asimilare în fabricatie a noilor produse etc.

Fabricatia este o activitate de productie care transforma materiile prime în produse finite de un nivel calitativ cât mai ridicat si cu costuri cât mai reduse.

Procesul de productie este format din :

" procesul tehnologic ;

" procesul de munca.

Procesul tehnologic este format din ansamblul operatiilor tehnologice prin care se realizeaza un produs sau repere componente ale acestuia. Procesul tehnologic modifica atât forma si structura cât si compozitia chimica a diverselor materii prime pe care le prelucreaza.

Procesele de productie sunt:

" elementare;

" complexe.

Procesele de productie elementare sunt acele procese prin care produsul finit se obtine printr-o singura operatie tehnologica.

Procesele de productie complexe exista atunci când asupra obiectelor muncii se executa mai multe operatii tehnologice.

Procesele de munca sunt acele procese prin care factorul uman actioneaza asupra obiectelor muncii cu ajutorul unor mijloace de munca.

Pe lânga procesele de munca si tehnologice în unele ramuri industriale exista si procese naturale în cadrul carora obiectele muncii sufera transformari fizice si chimice sub actiunea unor factori naturali (industria alimentara-procese de fermentatie,industria mobilei-procese de uscare a lemnului, etc.).