Cuprins
- Cap.1.Activitatea bancara la debutul perioadei socialiste
- 1.1. Etapele premergatoare ale activitatii bancare
- din perioada socialista
- 1.2. Functiile îndeplinite de catre Banca Nationala
- a Republicii Populare Române
- Cap.2. Bancile specializate si rolul acestora în perioada socialista
- 2.1. Atributiile Bancii Române de Comert Exterior
- 2.2 Atributiile Bancii pentru Agricultura si Industrie Alimentara
- 2.3. Atributiile Bancii de Investitii
- 2.4. Casa de Economii si Consemnatiuni
- Concluzii
- Bibliografie
Extras din referat
Cap.1.Activitatea bancara la debutul perioadei socialiste
Cap 1.1. Etapele premergatoare ale activitatii bancare din perioada socialista
Pentru lichidarea starii grave, în care se afla economia, s-a considerat ca Banca Nationala a României nu mai poate sa ramâna în proprietatea unui grup de actionari privati si s-a dispus ca aceasta sa fie încadrata în politica economica si financiara a statului, în vederea mobilizarii resurselor din economie si dirijarea lor spre actiunile prioritare ale statului, hotarându-se astfel etatizarea Bancii Nationale.
La 1 ianuarie 1947, Banca Nationala a României a fost etatizata pe baza legii nr. 1056 din 23 decembrie 1946. Prin etatizare, s-a constituit în societate anomina pe actiuni, cu dreptul exclusiv de a emite bilete de banca la purtator si la vedere, de a asigura circulatia monetara si mentinerea stabilitatii monedei, precum si organizarea si controlul creditului.
Au fost stabilite noi preturi si noi salarii în lei noi, modificându-se raportul dintre acestea, ceea ce a dus la o repartitie mai echilibrata a puterii de cumparare.
Reforma baneasca din 1947 a lovit în puterea baneasca a capitalului privat. Prin unele acte legislative au fost atrase, în circuitul economic, importante valori, detinute de persoane fizice sub forma de aur si valuta straina.
Detinatorii de aur, valuta si alte mijloace de plata straine au fost obligati sa le cedeze Bancii Nationale contra plata în lei noi, inclusiv medaliile de aur, emise în 1945, pentru „Împrumutul refacerii nationale".
Reforma baneasca din 1947 a avut si menirea de a crea conditiile necesare pentru trecerea de la sistemul banesc capitalist la sistemul banesc socialist.
În domeniul bancar, la 11 iunie 1948, au fost nationalizate numai Societatea Nationala de Credit Industrial, Casa Nationala de Economii si Cecuri Postale si Casa de Depuneri si Consemnatiuni.
Masura de a nu se nationaliza toate bancile si institutiile de credit a avut la baza, urmatoarele considerente:
- acestea ar fi constituit un balast, deoarece puterea financiara a acestora slabise mult;
- Banca Nationala putea efectua toate operatiunile bancare ale tuturor bancilor si institutiilor de credit în conditii bune; deci, acestea nu mai erau necesare;
- se evitau orice pretentii ale actionarilor din tara si strainatate.
În luna august 1948, prin decretul nr. 197, bancile si institutiile de credit capitaliste au fost dizolvate si puse în stare de lichidare, cu exceptia Bancii Nationale a României, Bancii de Credit pentru Investitii (Societatea Nationala de Credit Industrial), Casa Nationala de Economii si Cecuri Postale si Casa de Depuneri si Consemnatiuni.
La 1 septembrie 1948, patrimoniul Casei Nationale de Economii si Cecuri Postale si Casei de Depuneri si Consemnatiuni au fost contopite, prin înfiintarea Casei de Economii, Cecuri si Consemnatiuni. La 7 octombrie 1947, aceasta institutie a primit actuala denumire - CASA DE ECONOMII SI CONSEMNATIUNI (CEC).
Pe data publicarii decretului, întreprinderile bancare si institutiile de credit , de orice fel, se considera pe deplin dizolvate si intrate în stare de lichidare, cu exceptia celor aratate mai sus.
Legea de dizolvarea si lichidare a întreprinderilor bancare si institutiilor de credit, nu s-a aplicat la urmatoarele unitati:
- institutiile de credit, asigurare, pensii si ajutoare cu caracter profesional si mutual, precum si acelora constituite de functionari publici sau particulari, care, conform statutelor sau legilor lor de organizare, faceau operatiuni numai cu membrii lor, daca erau constituite ca persoane juridice;
- societatile cooperatiste de credit, ale caror membri erau salariati sau pensionari publici sau particulari, în proportie de 2/3 din numarul total al membrilor, având obligatia ca, în termen de o luna de la data intrarii în vigoare a decretului, sa decida, prin organele locale, schimbarea obiectului lor, în sensul ca urmau sa functioneze numai cu membrii salariati sau pensionarii publici si particulari si ca urmau a face operatiuni numai cu membrii lor, în caz contrar, intrând de drept în lichidare, conform decretului.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Activitatea Bancara in Romania in Perioada Socialista.doc