Activitatea Bancară pe Teritoriul Țării Noastre

Capitolul 1. Începutul activităţii bancare în Europa

În istorie, băncile au un trecut foarte îndepărtat, fără a li se putea stabili cu precizie apariţia, însă este cert că înaintea acestora au apărut: moneda, creditul, plăţile, care formează , de fapt, obiectul principal al activităţii bancare.

Unele operaţiuni cu caracter bancar au fost efectuate cu multe secole înaintea erei noastre. Astfel, babilonienii foloseau depozitarea unor valori, în special în interiorul templelor. Mai târziu, egiptenii, fenicienii, romanii, asirienii şi grecii, popoare mai civilizate, se ocupau, pe lângă comerţ şi cu schimbul de metale preţioase şi monede.

În Europa, asemenea operaţiuni au dus la apariţia primilor “bancheri” ai timpului, care la romani erau numiţi, argentari, la greci ,trapezişti, iar la noi, zarafi, care practicau pe scară largă, efectuarea de plăţi de pe o piaţă pe alta şi păstrarea capitalurilor, schimbul de monedă, fără a putea afirma că acesta ar fi momentul apariţiei băncilor, în adevăratul sens al cuvântului.

După anul 1100, când schimbul, comerţul, plăţile şi creditul încep să se dezvolte, se poate consemna începutul naşterii băncilor. Astfel, în epoca de prosperitate şi înflorire a Cetăţii Veneţia, între anii 1000 şi 1150, nevoile băneşti ale Cetăţii au obligat-o să ceară supuşilor săi un împrumut forţat de 1% asupra veniturilor. Realizarea acestui împrumut şi administrarea sumelor a necesitat existenţa unui organism care să preia această sarcină.

Profesorul Ştefan I. Dumitrescu, în lucrarea sa “Tratat de monedă”, arată că “Prima bancă, în adevăratul sens al cuvântului, se spune că ar fi instituţia, înfiinţată în 1171, de dogele Michele XI, sub numele de Banco de Venezia, cu scopul principal de a face operaţiuni de administrarea banului public pentru Cetate”.

Această bancă a fost, de fapt, o continuare a unei asociaţiuni de creditori ai Cetăţii şi care a funcţionat între anii 1156-1171. Germenele unei asemenea bănci se presupune a fi existat încă din 1160, când Cetatea Veneţiei se împrumutase cu o sumă destul de importantă, de la câţiva negustori mai avuţi, prin intermediul unei instituţii de credit şi ajutor mutual, care exista la acea dată, cu numele de Monte Vecchio .

După modelul acestei instituţii bancare, mai târziu, s-au înfiinţat asemenea organisme şi în alte oraşe( Florenţa, Milano etc). La Florenţa, bancherii au bătut, pentru prima oară în 1252, florinul de aur, având cartierul principal al bancherilor în Mercato Nuovo, iar bancherul florentinian se spune că era un descedent al familiei din Medicis. Tot în Florenţa se spune că s-a reglementat, pentru prima oară, ca bancherii să ţină registre contabile, cu obligaţia să înscrie afacerile lor în cifre romane.

În 1540 a apărut, la Neapole, o instituţie cu caracter bancar- Sacra Monte de la Pieta-al cărei scop era acordarea de mici împrumuturi pe gaj de obiecte preţioase. În 1584, a apărut în Veneţia Banco di Rialto, despre care se spune că ar fi fost prima bancă cu scopul de a primi depozite şi de a acorda împrumuturi particulare. În 1593, la Milano a apărut Banco di San Ambrogio, care a dispărut odată cu Republica Veneţiană, în 1797.

În 1609, în Olanda a luat fiinţă, Banca de Amsterdam, din iniţiativa şi sub conducerea municipalităţii. În Germania, în anul 1619, s-a înfiinţat Banca de Hamburg, la inceput o bancă de depozit, iar, mai târziu, a devenit o bancă de plăţi prin viramente. Această bancă a avut un rol important în organizarea şi dezvoltarea operaţiunilor de plăţi fără numerar.

În 1621, a luat fiinţă la Nuremberg o bancă cu acelaşi scop ca şi Banca Hanburg.

Băncile s-au dezvoltat căpătând dreptul de a emite bilete de bancă- bănci de emisiune.

În epoca de formare a capitalismului, băncile au fost acelea care au ajutat la colectarea şi fructificarea capitalului, concentrând micile şi marile economii din toate straturile sociale, pentru a le pune apoi, sub forma de capital, la dispoziţia întreprinzătorilor. Un rol important l-au jucat băncile în operaţiunile de bursă şi circulaţie a capitalului internaţional.

Datorită progresului bancar, acestea au ajuns să contribuie la procesul de formare şi consolidare a statelor ca organisme sociale şi politice, contribuind astfel la consolidarea economică a lor. Băncile au devenit uriaşe forţe financiare şi cu puternice influienţe în viaţa economică şi politică a lumii contemporane.