Aglomerari Competitive

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Aglomerari Competitive.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 13 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Bogdan Ene

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Banci

Extras din document

Aglomerari competitive: in industriile de software si a constructiilor de nave

1. Introducere

Majoritatea analizelor privind compe¬titivitatea firmelor continua sa rezerve lo¬calizarii geografice un rol neglijabil, in ciuda observatiilor empirice si analizelor economice (de exemplu: Porter, 1990; Henderson s.a., 2000; Puga si Venables, 1996; Krugman, 1991; UNIDO, 2000) care constata o corelatie pozitiva puterni¬ca intre succesul in dezvoltarea economica a unei regiuni sau tari si con¬centrarile de firme si industrii competitive in anumite arii geografice. Aceste con¬centrari geografice cu o structura com¬plexa ce implica legaturi de afaceri intre companii din aceeasi industrie sau indus¬trii diferite, intr-un anumit cadru institu¬tional, poarta denumirea de aglomerari (clusters) industriale.

Studiul de fata incearca sa puna in lumina importanta aglomerarilor pentru ameliorarea competitivitatii României prin doua exemple: industria de software si industria constructiilor de nave. O analiza anterioara (Cojanu, 1997) atragea atentia asupra potentialului scazut al di¬namcii competitive in economia româ¬neasca, la un asemenea nivel care nu permite avansul spre stadiile in care in¬vestitiile sau inovatiile ar putea constitui "motorul" dezvoltarii. Conexiunile intre sectoarele competitive -faza de debut a aglomerarilor -se regasesc in primele stadii ale proceselor de productie (indus¬trii ale input-urilor primare) sau in cele din urma (industrii ale productiei pentru consumul final) si, de regula, in cadrul "bunurilor primare". Aceasta asezare nu este de natura sa genereze legaturi strânse si de intindere pe orizontala si pe verti¬cala, iar atunci când industriile se intretin in competitia internationala -de exem¬plu, siderurgie-constructii industriale-ve¬hicole sau prelucrarea lemnului-mobila ¬activitatile cuprinse sunt relativ izolate competitiv si geografic si nu sunt corelate la niveluri specializate ale tehnicii.

O analiza comparativa recenta (Sachs s.a., 1999a) plasa România, din punct de vedere al competitivitatii, pe pozitia de mijloc in rândul fostelor tari comuniste din Europa de Est, inclusiv Comunitatea Statelor Independente. România prezinta probleme comune cu tarile din Sud-Estul Europei, printre care se distingeau in mod particular cele de tip institutional (calita¬tea aplicarii legilor, procedurile lipsite de transparenta) si cele competitive (infra¬structura saraca, reactiile intârziate la inovatii, implicarea relativ redusa in acti¬vitati economice care folosesc tehnologii avansate, accesul redus la informatii atât despre pietele interne, cât si despre cele externe). Este in acest context meritoriu ca impactul competitivitatii asupra nive¬lului de dezvoltare a României a inceput sa genereze preocupari analitice de referinta si pe plan intern (de exemplu: Academia Româna, 2002).

Dintr-o perspectiva asupra avantajului competitiv redusa doar la asezarea geografica, acest studiu analizeaza im¬portanta localizarii geografice pentru a sugera faptul ca o parte a avantajului competitiv nu este creat in interiorul companiei sau chiar al industriei, ci este consecinta amplasarii industriei respecti¬ve intr-o regiune favorabila dezvoltarii ei, proces care in timp se autointretine. Cercetarea se bazeaza pe observatii per¬sonale, dar mai ales pe date avizate prezente in lucrari de specialitate, intervi¬uri, rapoarte si anuare statistice. Toate aceste date au fost prelucrate astfel incât sa reflecte potentialul competitiv al celor doua aglomerari prezentate in modelul descris de Porter (1998, p.197-287).

Concluziile sunt substantial limitate de accesul dificil la datele privind industria si activitatea firmei. Aceasta este, pe de o parte, o consecinta directa a lipsei de ex¬perienta in dialogul dintre mediul de afaceri si cercetarea economica; pe de alta parte, informatiile atunci când sunt prelu¬crate iau deocamdata rareori forma unui studiu sistematic si din acest motiv me¬sajul este in cele mai multe cazuri prezentat in forma bruta.

Studiul se ocupa de aglomerarea com¬petitiva a industriei de software in regiu¬nea Bucuresti si cea a industriei de constructii navale in regiunea Galati. Studiul prezinta aceeasi structura in cazul ambe¬lor industrii potrivit punctelor de referinta prezentate in continuare. Analiza aplica¬tiva urmareste evidentierea caracteristi¬cilor competitive specifice aglomerarilor industriale. Elementele luate in considera¬re sunt: aglomerarile industriale si pro¬ductivitatea prin prisma accesului la re¬surse specializate si la forta de munca inalt calificata, accesului la informatie si la institutiile existente; inovatia; crearea de noi firme. Evolutia tuturor acestor elemente este urmarita si prin prisma influentei exercitate de Guvern prin politicile sale. Rezultatul analizei sta la baza recomandarilor si concluziilor prezentate in finalul lucrarii.

2. Cadrul teoretic

Studiul propune o analiza bazata pe teoria aglomerarilor competitive care au un rol central in sporirea competitivitatii atât la nivel national, cât si la nivel local. Conceptul a fost dezvoltat substantial si aplicat analizei competitiei de Michael Porter si Michael Enright in continuarea unei vechi si rodnice traditii intelectuale in care regasim printre altii pe Marshall cu Principles of Economics (1890), Isard cu Location and Space-Economy (1956) si Hirschman cu The Strategy of Eco¬nomic Development (1958). Se propune o paradigma care descrie modalitatea in care anumite tari sau regiuni pot dezvolta avantaje competitive atât pe pietele loca¬le, cât si pe cele internationale. Porter de¬fineste aglomerarile industriale ca fiind acele concentrari geografice de companii si in¬stitutii interconectate care activeaza intr-¬un anumit domeniu (1998, p.199). Aceste aglomerari includ o serie de industrii in¬rudite, precum si alte entitati care sunt importante din punct de vedere al concu¬rentei cum ar fi: clientii, furnizorii speci¬alizati, prestatorii de servicii, firmele din industrii inrudite si institutii asociate (universitati, diferite agentii guverna¬mentale, centre de pregatire profesionala si asociatii comerciale).

Fisiere in arhiva (1):

  • Aglomerari Competitive.doc

Alte informatii

Studiul aglomerarilor competitive din Romania