Analiza Pieței Creditelor Auto în România

Creditul auto

Într-o economie funcţională, un număr important de agenţi economici şi persoane fizice nu dispund de suficiente mijloace băneşti pentru a-şi desfăşura în bune condiţii activitatea sau pentru a-şi procura cele necesare consumului, motiv pentru care adesea apelează la produsele bancare din gama creditelor.

Datorită creşterii economice susţinute înregistrate înainte de începerea crizei economice şi, implicit, a creşterii nivelului de trai al populaţiei, românii şi-au investit veniturile tot mai consistente în achiziţionarea de bunuri cu folosinţă îndelungată. Dintre acestea, achiziţionarea de maşini, fie ele noi sau rulate, din import sau producţie internă, ocupă primul loc.

Statisticile arată că, creşterea anuală a vânzărilor pentru maşini se dubla de la an la an. Un factor important în această evoluţie îl constituie multitudinea de soluţii financiare avantajoase la care un segment tot mai mare al populaţiei are acces şi, nu în ultimul rând, adaptarea ofertelor societăţilor bancare şi non-bancare la cerinţele pieţei. Cele mai utilizate soluţii financiare în scopul achiziţionării unei maşini sunt creditul şi leasingul auto.

Creditul auto este un credit de consum destinat persoanelor fizice, care realizează venituri certe cu caracter de permanenţă, în vederea achiziţionării unui autoturism nou sau second-hand de la persoane rezidente (fizice, juridice, dealeri autorizaţi).

Împrumuturile auto sunt garantate printr-un contract de garanţie reală mobiliară, care dă dreptul băncii de a dispune de autovechiculul achiziţionat, în cazul în care clientul nu îşi mai achită ratele. Unele bănci cer garanţii suplimentare, cum sunt gajurile pe veniturile familiei sau garanţii imobiliare. Ca măsură de protecţie, băncile pot să ceară şi încheierea unei asigurări de viaţă sau/şi şomaj.

Asigurarea autovehiculului se face, în unele cazuri, cu companiile de asigurări agreate de instituţia bancară. Poliţele de asigurare sunt de tip CASCO, iar preţul acestora nu este inclus în costul creditului.

Piaţa creditului auto în perioada 2007-2010

Pe fondul noii legislaţii fiscale implementate la începutul anului 2007 în materie de le asing, potrivit căreia TVA-ul mai nou se aplică la întreaga rata lunara, nu doar la principal şi pe fondul noii organizări administrative (declararea autoturismului luat in leasing la direcţiile fiscale pentru achitarea impozitului de către utilizator, care până în anul 2007 era achitat de către societatea de leasing), finanţarea maşinii dorite în sistem de credit bancar a fost aleasă de tot mai multor persoane.

În urma analizelor succesive realizate de www.finzoom.ro în anul 2007 s-a observat faptul că după noile reglementări, pentru persoanele fizice, diferenţele dintre costurile unui credit auto şi un contract de leasing sunt infime. Diferenţa o face avantajul proprietăţii încă de la începutul perioadei de creditare pe care îl conferă beneficiarului creditul bancar. În plus, din perspectiva băncilor, ponderea creditului restant auto în total restanţe era foarte scăzută, aproximativ 6%, deci un produs nepăgubos. Însă pentru majoritatea băncilor creditele auto sunt produse secundare din portofoliul pus la dispoziţie clienţilor. Acestea nu sunt foarte mult promovate iar dinamica flexibilizării şi adaptării produselor la piaţa bancară este mult redusă în comparaţie cu dinamica modificărilor creditelor de consum şi ipotecare. De aceea ponderea acestui tip de credit în total active se situa sub 1% în 2007.

Cu toate acestea, unele bănci oferă avantaje aparte şi prin intermediul creditelor auto deţinute în portofoliu, exemple concludente prezentând primele 5 bănci clasificate după cota de piaţă în anul 2007: BCR, BRD, Raiffeisen Bank, UniCredit-Tirac Bank şi Banca Transilvania la care ponderea creditului auto se situa între 2 – 6% în total active, înregistrând o creştere în medie cu 1% faţă de aceiaşi perioadă a anului 2006. Depinde de fiecare bancă în parte cum îşi construieşte produsul, cum îl vinde şi cum îşi construieşte relaţii solide cu cei mai importanţi dealeri auto de pe piaţă.

În cadrul creditelor auto solicitate, în proporţie de aproximativ 80% reprezentau credite în RON, restul în alte valute. Aceasta deoarece marea majoritate a solicitanţilor obţin venituri în moneda naţională iar dealerii sunt obligaţi prin lege să factureze vânzarea maşinii în aceiaşi monedă la cursul BNR la zi, chiar dacă obişnuiesc să promoveze maşina cu preţul în EURO de cele mai multe ori. Solicitarea creditului în valută străină şi plata în RON la dealer ar însemna pe de-o parte cheltuieli cu riscul valutar incluse în credit, iar pe de altă parte cheltuieli directe de schimb valutar.

Odată cu introducerea şi aplicarea noilor norme trasate de BNR, conturarea acestora în sectorul pieţei româneşti de creditare s-a resimţit deja puternic prin procesul sinuos de stabilire a eligibilităţii clientului (birocraţie mărită, grad de îndatorare scăzut, garanţii mai solide etc.) corelată cu majorările în lanţ ale dobânzilor deloc de neglijat.

Totodată, criza financiară internaţională izbucnită pe fondul creditelor neperformante şi a lipsei de lichidităţi a dus, în anul 2008, la o scumpire a pieţei creditelor auto mai accentuată decât a celei de leasing. Efectele propagate de noile norme BNR - documentarea legală a veniturilor înregistrate la fisc în decursul anului anterior, stabilirea gradului de îndatorare în funcţie de profilul de risc, comportamentul de plată şi venitul net eligibil - au avut printre altele şi efectul negativ de a încetini tendinţa de creştere a parcurilor auto din România ca urmare a analizei mai atente a clientului, deci obţinerea eligibilităţii mai greu.