Analiza Pieței Produselor și Serviciilor de Plăți pentru Persoane Fizice în România

Capitolul 1. Caracteristici generale ale pieței produselor și serviciilor de plăți în România

În România evoluția și dezvoltarea plăților este un aspect legat în primul rând de monedă, ca o grupare organizată a transferurilor monetare ce are drept scop finalizarea tranzacțiilor economice.

Plățile în monedă scripturală constituie o grupare de servicii prestate de către instituții bancare în urma schimbului de informație ce există între ordonator, bancher și beneficiar și are legătură cu transferul unei sume de bani și înscrierea acesteia în conturile a cel puțin doi titulari.

Plățile în monedă scripturală necesită în plus și alte instrumente caracteristice de plată care să cuprindă instrucțiunea dată de debitor pentru efectuarea plății în beneficiul creditorului.

Progresul rapid în domeniul informaticii și a comunicațiilor din ultimele decenii a condus la apariția monedei electronice și a plăților electronice care au comprimat distanțele și au redus timpul de decontare până la coinciderea momentului tranzacției cu cel al plății.

În economiile de piață moderne, clienții aleg instrumentul de plată pe care-l consideră adecvat necesităților lor din perspectiva vitezei de execuție, a costurilor de tranzacție, a caracteristicilor locale, precum și a cadrului legal care reglementează obligațiile de plată.

Sistemul de plăți grupează instrumentele de plată monetare în două mari categorii: numerarul și instrumentele de plată scripturale (bazate pe suport hârtie și cele electronice pe suport magnetic sau electronic). O evoluție rapidă se poate observa în cazul instrumentelor de plată electronice ce au înlocuit numerarul și instrumentele pe suport hârtie și în același timp se reduc riscurile și costurile de transfer ale fondurilor, dar în același timp se realizează și o diversificare continuă în scopul asigurării plății în timp real.

În România, cele mai utilizate metode de plată non-cash erau, în perioada 2009-2011, cardurile de plată, transferurile de credite şi debitele directe. Tabelul de mai jos ilustrează gradul de utilizare al acestor instrumente pentru țara noastră.

Tabelul nr. 1: Gradul de utilizare a instrumentelor de plată ȋn funcţie de numărul tranzacţiilor (%)

2010 2011 2012

Carduri de plată 30,14% 34,08% 40,46%

Transfer credit 65,45% 61,77% 56,29%

Debit direct 1,26% 0,56% 1,20%

Alte 3,15% 3,59% 2,04%

Sursa: Raport al Băncii Centrale Europene, anul 2012

Graficul nr. 1: Gradul de utilizare a instrumentelor de plată ȋn funcţie de numărul tranzacţiilor (%)

Sursa: Calculații pe baza raportului Băncii Centrale Europene, 2012

În România, precum și în alte țări din zona centrală și est-europeană o dinamică importantă a fost înregistrată de numărul de tranzacții efectuate prin carduri de plată, urmate de cele prin transferuri de credit și cele prin debite directe. Graficul de mai jos ilustrează dinamica numărului de tranzacții efectuate prin cele trei tipuri de produse de plată.

Graficul nr. 2: Dinamica numărului de tranzacții prin carduri de plată, transferuri de credit și direct debit în anul 2011 comparativ cu anul 2009 în România (%)

Sursa: Calculații pe baza raportului Băncii Centrale Europene, 2011

La nivel național se poate observa o tendință de creștere a utilizării instrumentelor electronice de plată, cu excepția transferurilor de credit care au o valoare negativă. Pe fondul unei creșteri evidente și rapide a numărului plăților prin instrumente non-cash, cardurile de plată prezintă o dinamică