Analiza Presiunii Fiscale în România

INTRODUCERE

"Spiritul unui popor, nivelul cultural,

structura socială, faptele politice,

toate acestea şi încă multe altele

se pot regăsi în istoria sa fiscală

Cel care ştie să asculte acest mesaj

va înţelege mult mai bine

frământările istoriei omenirii."

(Scumpeter, 2002:657)

Societatea nu poate exista în absenţa impozitelor, a căror necesitate este, pe de o parte, statuată prin Constituţie şi, pe de altă parte, demonstrată de realitatea istorică. Urmarea firească a instituirii impozitelor este resimţirea presiunii fiscale de către toţi contribuabilii (Cioponea, 2007:205).

Impozitele au apărut odată cu statul, ca principală sursă de formare a veniturilor necesare acoperirii cheltuielilor efectuate în vederea îndeplinirea funcţiilor sale. Nivelul fiscalităţii este determinat de mai mulţi factori, precum: performanţele economiei, eficienţa folosirii cheltuielilor publice finanţate din impozite, structura proprietăţii, necesităţile publice stabilite prin politica guvernamentală, gradul de înţelegere de către contribuabili a necesităţilor bugetare şi de adeziune la politica guvernului, eficienţa şi capacitatea de colectare a creanţelor fiscale la bugetul de stat.

O presiune fiscală ridicată, ce depăşeşte un anumit "prag", începe să apese asupra economiei şi are consecinţe negative economice, sociale şi psihologice în societate, fără a aduce resurse suplimentare bugetelor publice. Fiscalitatea exagerată determină încetinirea activităţii economice, atrăgând diminuarea bazei impozabile şi, în consecinţă, a veniturilor publice. În acelaşi timp, stimulează munca la negru şi dezvoltarea economiei subterane.

Indiferent de termenii utilizaţi: povară fiscală, presiune fiscală, coeficient fiscal, rata prelevărilor obligatorii, etc. (unele încercând chiar să atenueze prin exprimare

conotaţiile negative), ideea generală este aceea a obligaţiei faţă de stat şi a diminuării/amputării veniturilor particulare.

Tema abordată în cadrul prezentului proiect de cercetare, presiunea fiscală şi implicaţiile economice şi sociale ale acesteia, este una care a stârnit de-a lungul timpului un mare interes din partea economiştilor preocupaţi de problemele macroeconomice. Totodată, trebuie menţionat că această temă prezintă un interes deosebit pentru economia românească, care s-a confruntat o perioada îndelungată cu o criză profundă manifestată prin numeroase dezechilibre macroeconomice şi chiar dacă a cunoscut în ultima perioadă o creştere importantă, ea rămâne încă o economie fragilă pândită de numeroase pericole.

De aceea, în acest context, trebuie găsite şi aplicate politici economice optime, care să permită realizarea unui echilibru macroeconomic stabil şi o creştere economică susţinută care să dea posibilitatea României să ajungă din urmă ţările din Uniunea Europeană într-un timp relativ scurt.

Dată fiind vastitatea problemelor ce trebuie avute în vedere pentru tratarea acestui subiect, precum şi faptul că teoriile emise în acest domeniu sunt greu de verificat în practică, subiectul s-a dovedit de-a lungul timpului unul destul de complex şi controversat.

Pentru că presiunea fiscală este în strânsă legătură cu obţinerea de venituri la bugetul de stat în vederea acoperirii cheltuielilor publice, în primul capitol am ales prezentarea pârghiilor politicii fiscale şi bugetare, deoarece bugetul statului influenţează economia prin soldul său care exprimă în caz de deficit un dezechilibru între venituri şi cheltuieli. În acest sens după o prezentare a politicii fiscale şi bugetare, a funcţiilor impozitelor şi a pârghiilor şi principiilor politicii fiscale, am prezentat rolul politicii fiscale de atenuare a ciclurilor economice şi posibilităţile de acţiune a politicii fiscale în scopul relansării economice, realizând şi o prezentare a ceea ce înseamnă creşterea economică.

În cel de-al doilea capitol al proiectului am încercat o prezentare a ceea ce înseamnă presiunea fiscală, abordarea şi analiza acesteia, dar şi implicaţiile economico-sociale pe care le poate avea presiunea fiscală asupra unei societăţi.

Cel de-al treilea capitol al prezentului proiect de cercetare este alocat studiului de caz asupra efectelor presiunii fiscale asupra economiei şi societăţii româneşti. În acest sens am realizat un istoric al creşterii economice din România din anul 1990 până în prezent prin prezentarea deficitului bugetar printr-o abordare de ansamblu a veniturilor şi cheltuielilor bugetare, mecanismului de finanţare al acestuia şi problema datoriei publice.

În continuare am realizat o prezentare a evoluţiei presiunii fiscale din România pe perioada anilor 2000-2008, corelând această evoluţie a presiunii fiscale cu creşterea economică şi cu ponderea sectorului public în economia României.

Pentru că începând cu 1 ianuarie 2007 România a devenit membră a Uniunii Europene, am considerat oportună prezentarea rolului politicii fiscale în realizarea convergenţei cu ţările Uniunii Europene.