Cadrul normativ și cadrul de organizare a activității de audit bancar

Obiectivele, responsabilităţile şi principiile activităţii de audit intern sunt exprimate şi sumarizate în unele documente cu caracter internaţional (Standardele internaţionale ale activităţii de audit şi Codul de etică a auditorului intern, emise de Institute of Internal Auditors sau cele referitoare la audit, în general, emise de International Auditing Practices Committee din cadrul International Federation of Accountants) şi cu caracter naţional: Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 75/1999 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 133/2002, apoi modificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 67/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 12/2003; Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, aplicabilă entităţilor publice; Normele B.N.R. nr. 17/2003 privind organizarea şi controlul intern al activităţii băncilor, administrarea riscurilor semnificative, precum şi organizarea şi desfăşurarea activităţii de audit intern în cadrul băncilor; “Norme minimale ale activităţii de audit” ale Camerei Auditorilor Financiari din România.

De menţionat este faptul că globalizarea pieţelor financiare şi a fluxurilor de capital au impus alinierea standardelor naţionale de audit la cele internaţionale, prin aderarea organizaţiilor naţionale ale auditorilor la cele internaţionale şi la documentele emise de acestea (de exemplu, normele elaborate de International Auditing Practices Committee au fost asimilate de către Camera Auditorilor din România).

Totodată, în ceea ce priveşte domeniul bancar există recomandări cu titlu de îndrumar la nivel internaţional (principiile enunţate de către Comitetul de Supraveghere Bancară de la Basel), reflectate la nivel naţional prin reglementări ale băncilor centrale, iar la nivelul fiecărei instituţii bancare – prin Statutul (Carta) auditului intern.

Statutul (carta) auditului intern bancar

“Carta auditului garantează statutul şi autoritatea departamentului de audit intern al băncii”.

Carta auditului trebuie să cuprindă, conform principiului enunţat de Comitetul de Supraveghere Bancară de la Basel, cel puţin următoarele: -obiectivele şi sfera de activitate; -poziţia departamentului în cadrul organizaţiei, drepturile şi obligaţiile sale; -responsabilităţile conducătorului departamentului de audit intern.

B.N.R. adaugă la aceste elemente şi termenii şi condiţiile în care auditorii interni pot furniza servicii de consultanţă sau pot îndeplini sarcini speciale.

Carta trebuie să fie întocmităşi revizuită periodic de către departamentul de audit intern, aprobatăde conducerea băncii şi de consiliul de administraţie (cu avizul comitetului de audit) şi adusă la cunoştinţa întregului personal al băncii.

În Carta Auditului Intern elaborată de către Bank for International Settlements, cu valoare de îndrumar pentru bănci, sunt stipulate ca şi componente ale cartei declararea misiunii, a independenţei şi obiectivităţii auditului intern, definirea sferei de cuprindere şi a responsabilităţilor, delimitarea autorităţii şi a standardelor acestei activităţi.

Conform acestui document, misiunea auditului intern este aceea de a asigura realizarea operaţiunilor băncii în conformitate cu cele mai înalte standarde.

În ceea ce priveşte poziţia departamentului de audit intern în cadrul băncii, aceasta este definită prin poziţia efectivă în cadrul organigramei şi diagrama de relaţii care îi asigură independenţă (departamentul răspunde direct conducerii băncii şi raportează către comitetul de audit numit de către consiliul de administraţie) şi prin delimitarea activităţilor sale faţă de celelalte operaţiuni ale băncii, care îi conferă obiectivitate (auditul intern nu este implicat în activităţile zilnice de control, care sunt realizate de către fiecare structură organizatorică).