Cambia și Biletul la Ordin

CAMBIA SI BILETUL CAMBIAL

Cambia este unul din cele mai vechi instrumente de plata folosit in activitatea

comerciala interna si internationala, care sub diverse forme si cu unele modificari functionale

se foloseste si astazi. Din punct de vedere istoric, cambia a aparut in China prin anii 500 – 600, apoi s-a extins in Italia. Comertul dintre Extremul Orient si Europa era mijlocit de arabi si italieni si cambiile au devenit un instrument de plata international pentru comercianti.

Perfectionarea cambiei a dus la aparitia bancnotei de hartie prin anii 1600, care in principiu este tot o cambie, dar o cambie bancara. In tara noastra, primele informatii scrise despre efectele comerciale dateaza de la inceputul secolului al XVIII -lea, cambia fiind denumita

“polita”.

Notiunea de cambie vine de la un cuvant de origine italiana, cambio, care inseamna

schimb. Acest aspect apare normal, intrucat Italia era in acea perioada tara cu cea mai

dezvoltata activitate comerciala si locul unde au aparut primele banci comerciale. In tara

noastra, cambia este reglementata prin Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin,

modificata prin Legea nr. 83/1994 si de unele regulamente si norme emise de Banca Nationala

a Romaniei.

Raportul juridic nascut de emiterea cambiei presupune acceptarea acesteia, trasul avand ordin din partea tragatorului sa efectueze plata dar devine obligat cambial numai in momentul in care accepta cambia. Prin acceptare, trasul devine debitorul principal, el fiind obligat cambial, solidar cu tragatorul, girantii, avalistii. Acceptarea se face prin mentiunea pe cambie "acceptat", dar este suficienta si numai semnatura trasului (trasul isi ia sarcina "sa plateasca", iar ceilalti obligati cambial isi asuma obligatia de a face "sa se plateasca", in mod efectiv ei platind numai in cazul in care debitorul principal, trasul, nu isi onoreaza plata.

Ca mijloc de plata, cambia poate servi pentru plata datoriei pe care tragatorul o are la beneficiar (tragatorul are de incasat o anumita suma de bani de la tras si, totodata, are de achitat o datorie fata de o terta persoana - beneficiarul), inlocuind circulatia banilor in numerar.

Astfel, in loc ca trasul sa plateasca tragatorului si acesta sa plateasca/achite datoria sa catre beneficiar, tragatorul da ordin trasului sa plateasca direct beneficiarului. Pe de alta parte, datorita faptului ca trata la ordin poate fi transmisa prin gir, aceasta poate servi la acoperirea obligatiilor de plata intre participantii la lantul andosarii. Astfel, beneficiarul unei trate, care are o datorie fata de un tert, poate plati cu trata, andosand-o in favoarea creditorului sau, care devine noul beneficiar al cambiei (acesta poate sa o utilizeze in acelasi fel pentru plata propriilor datorii). Plata prin trata (descrise mai sus) nu este una perfecta, deoarece acest instrument nu inlocuieste banii propriu-zisi/efectivi. Obligatiile sunt stinse prin trata numai temporar, sub rezerva incasarii cambiei la scadenta de catre ultimul beneficiar.

Din punct de vedere al mijlocului de garantare, operatiile cu trata se caracterizeaza printr-un grad ridicat de garantie oferit de mecanismul cambial, fapt pentru care cele mai multe banci considera cambia ca un titlu de garantie. In primul rand trasul este obligat sa accepte cambia la prezentare (in caz contrar se recurge la protestul de neacceptare), iar din momentul acceptarii trasul devine debitorul principal al obligatiei de plata. In al doilea rand, cambia poate fi avalizata, un tert (avalistul) asumandu-si obligatia de a plati in locul debitorului, daca acesta nu efectueaza plata. In cazul in care nu se poate realiza in nici unul din modurile prezentate anterior stingerea obligatiilor de plata mentionate in cambie se poate recurge la protestul de neplata.

Cambia ca instrument de plata

In normele bancare, cambia este definita ca un instrument de plata ce exprima

obligatia asumata de un debitor de a plati la vedere sau la scadenta o suma de bani in favoarea

unui beneficiar. Intr-o acceptiune mai concreta, cambia se poate defini ca un inscris formal,

prin care tragatorul da o dipozitie neconditionata trasului de a plati beneficiarului, la vedere

sau la termen, o anumita suma de bani. Ambele definitii reflecta esenta procesului cambial,

cea de a doua facand insa referire si la cele trei parti implicate in procesul cambial, caracteristica de baza a cambiei care o deosebeste de alte instrumente de plata. Cambia este

mai putin folosita ca instrument de plata, ponderea acesteia, fiind in tarile dezvoltate din

Europa de 1% - 3% din volumul platilor fara numerar iar in Romania sub 2% si se folos este

sub anumite forme care difera de cea initiala.

Caracteristicile cambiei

Cambia, ca instrument de plata are mai multe caracteristici principale, dupa cum

urmeaza:

-titlu de credit.

Cambia este in primul rand un titlu de credit cu o anumita valoare nominala. Furnizorul vinde marfa cu plata ulterioara, deci pe credit, urmand sa incaseze la scadenta contravaloarea marfii si dobanda aferenta. In schimbul marfii, cumparatorul accepta o cambie prin care se obliga sa achite la scadenta creditul comercial si datoria atasata.

Dupa cum se poate observa, cambia are la baza o tranzactie reala intre doi parteneri care s-a transformat intr-o creanta exigibila. Tranzactiile pot fi comerciale sau financiare, de unde si

denumirea de cambii comerciale sau cambii financiare, ambele fiind in esenta un titlu de

credit.

-cesiunea de creanta.

Caracteristica principala a cambiei care o deosebeste de alte instrumente de plata este transferabilitatea acesteia, adica posibilitatea de a se schimba creditorul de mai multe ori, realizand astfel stingerea unor obligatii in lant cu acelasi instrument. Astfel, creditorul initial care este in posesia unui document de creanta asupra debitorului initial are la randul lui anumite obligatii de plata catre un creditor pe care le poate stinge prin predarea, sub semnatura, a cambiei. Creanta debitorului initial ramane valabila ca suma si termen, numai ca datoria se va plati noului creditor. In continuare, pot avea loc mai multe circuite, deci cambia se transfera de la un creditor la altul si implicit are loc transferul de creante sau cesiunea de creante. Aceasta calitate de transfer a facut din cambie un instrument deosebit de util in relatiile comerciale si financiare, in special internationale, si asa se explica extinderea si longevitatea acesteia in conditiile in care au aparut si alte instrumente de plata mai operative.

-negocierea.

Cambia are o anumita valoare care este data de valoarea marfii vandute si

dobanda aferenta pana la data platii. Prin intrarea in circuitul comercial, cambia stinge unele

obligatii inainte de scadenta acesteia si ca urmare in fiecare tranzactie are o anumita valoare

care se poate negocia intre parti in functie de perioada ramasa pana la scadenta, nivelul

dobanzii pe piata care va fi altul decat cel initial si alte criterii specifice tranzactiei comerciale

si atitudinii partilor. De regula, cambiile negociate inainte de scadenta au o valoare mai mica

decat cea nominala si cele negociate dupa scadenta o valoare mai mare, partile avand

latitudinea sa stabileasca u n pret convenit de comun acord.