Conducerea și Organizarea BIRD

Către sfârşitul celui de-al doilea razboi mondial cei ce aveau să fie în curând învingători s-au întâlnit în localitatea Bretton Woods, statul New Hampshire în SUA pentru a proiecta un sistem financiar global pentru lumea postbelică. Ei sperau să evite problemele Marii Crize de la sfârşitul anilor 1920 şi 1930 în timpul căreia producţia economică şi schimburile economice internaţionale s-au prăbuşit.

Conferinţa de la Bretton Woods a propus trei organizaţii, dintre care două au fost create:

1) organizaţia internaţională de comerţ (ITO), care nu a fost creată. Ideea organizeţiei supravieţuieşte totuşi, în Acordul General pentru Tarife şi Comerţ(GATT). GATT a căutat, printr-o serie de negocieri, să micşoreze obstacolele din calea comerţului- în primul rând tarifele şi cotele. Barierele din calea comerţului şi restrângerea comerţului mondial sunt larg acceptate ca fiind dintre cauzele care au adâncit Marea Criză.

2) Fondul monetar internaţional (FMI), care a fost fondat în 1945. FMI ar fi trebuit să acorde împrumuturi pe termen scurt naţiunilor cu probleme de balanţă de plăţi. Împrumutrile de la FMI ar permite ţărilor să achite importurile sau datoriile luând în acelaşi timp măsuri de echilibrare a balanţei import-export pe termen lung. Delegaţii de la Bretton Woods sperau că împrumuturile de la FMIvor ajuta ţările să evite utilizarea de tarife, cote sau alte măsuri restrictive asupra comerţului pentru echilibrarea importurilor şi exporturilor.

3) Banca mondială fondată în 1945 cu intenţia de a furniza naţiunilor, în special din Europa, împrumuturi pe termen lung pentru proiecte specifice, pentru a le ajuta să se refacă după cel de-al doilea război mondial.

Sistemul de la Bretton Woods rezultat era unul în care GATT şi FMI ar asigura dezvoltarea ordonată a comerţului în timp ce Banca Mondială ar promova reconstrucţia care, la rândul său, ar crea mai multe schimburi economice.

Grupul Băncii Mondiale

Banca Mondială are cinci componente:

1) Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD)

Fondată în 1944 . activă în prezent în Europa Centraşă şi de Est

Scop: să împrumute cu dobânzile pieţei pentru proiecte în Europa şi în ţările în curs de dezvolare. Acordă împrumuturi şi în afara proiectelor.

Împrumută: Guvernelor şi proiectelor guvernamentale

Surse de finanţare: guvernele membre contribuie direct cu bani şi îi garantează obligaţiunile pe pieţele financiare internaţionale. Câştigurile reţinute.

2) Asociaţia pentru Dezvoltare Internaţională (ADI)

Fondată în 1960. Europa Centrală şi de Est nu pot fi finanţate.

Scop: să acorde împrumuturi cu dobânzi mai reduse decât cele ale pieţei celor mai sărace ţări în curs de dezvolatare.

Împrumută: guvernelor şi proiectelor guvernamentale

Surse de finanţare: Guvernele efectuează vărsăminte numite „reaprovizionări”.

3) Corporaţia Financiară Internaţională ( CFI)

Fondată în 1965. activă în present în Europa Centrală şi de Est.

Scop: să dezvolte sectorul privat în ţările în curs de dezvoltare.

Împrumută şi investeşte în Firme.

Surse de finanţare: Guvernele îi garantează obligaţiunile pe pieţele financiare internaţionale. Câştigurile reţinute.

4) Asociaţia de Garantare Multilaterală a Investiţiilor (AGMI)

Fondată în 1985. activă în prezent în Europa Centrală şi de Est.

Scop: să ofere asigurări pentru riscuri politice firmelor care investesc în ţările în curs de dezvoltare.

Împrumută: nimănui. Asigură contracte firmelor private.

5) Centrul Internaţional de Reglementare a Diferendelor din Domeniul Investiţiilor(CIRDD)