Controlul financiar ulterior - Controlul financiar ulterior de stat

Sorin Mihăescu a definit controlul financiar ulterior ca fiind un instrument financiar specific pentru urmărirea întregului proces de utilizare a mijloacelor bănești, dar și materiale, pe parcursul tuturor fazelor de producție și circulație, controlul fiind exercitat de organe financiare specializate.

Ion Bostan și P. Radu, în ”Controlul financiar și auditul intern la instituțiile publice”, definesc controlul financiar ulterior ca vizând activitatea din perioada de gestiune ce s-a încheiat sau activitățile sau operațiile economico-financiare ce s-au finit și care au drept scop constatarea abaterior de la programul sau legislația în vigoare, recuperarea pagubelor, inițierea de măsuri vizând reglarea și perfecționarea activității firmei.

Alți autori precum: Popeangă Petre şi Popeangă Gabriel în” Control financiar şi fiscal ” au susținut ideea conform căreia, controlul financiar ulterior sau postoperativ este cel ce se exercită după desfășurarea de operații economico- financiare, de regulă, de organe de control specializate, care au rolul de a constata existența și utilizarea rațională a elementelor patrimoniale, aplicarea legistlației financiare, controlul cheltuielilor efectuate și a veniturilor obținute.

De asemenea, controlul financiar ulterior poate fi definit ca fiind formă a controlului financiar- contabil, având sfera cea mai largă de acțiune, care se exercită după efectuarea activităților și proceselor economice ce se supun verificării.

Controlul financiar ulterior este unul dintre cele mai importante mijloace ce are ca scop identificarea deficiențelor și stabilirea măsurilor pentru întărirea disciplinei financiare, pentru îmbunătățirea muncii de prevenire, descoperire și de recuperare a pagubelor, precum și tragerea la răspundere pe cei vinovați de încalcarea legalității.

În sectorul public, controlul financiar ulterior se regăsește în toate componentele sistemului financiar, în care gestionarea fondurilor și valorilor mobiliare este realizată de către stat, de asemenea, tot statul administrează patrimoniile și deține paticipații semnificative la nivelul entităților economice, entităților de asigurare socială, societăți de asigurări de bunuri, persoane și răspundere civilă, bănci, la nivel național sau local. La nivelul entitățior private, controlul financiar ulterior se poate organiza și exercita în structurile decise de managementul respectiv și va acoperi o tematică a obiectivelor urmărite, neexistând obligativitate în sensul acesta.

Organizarea controlului financiar ulterior de stat

Puterea executivă în sfera finanțelor publice este reprezentată în principal de Ministerul Finanțelor, acesta ocupându-se de aplicarea strategiei și a programului de guvernare.

În subordinea Ministerului Finanțelor se află Agenția Națională de Administrare Fiscală(ANAF), Comisia Națională de Prognoză și Agenția Națională pentru Achiziții Publice.

Ministerul Finanţelor Publice, cu ajutorul ANAF-ului îşi exercită funcția în sectorul impozitelor, al taxelor , al altor venituri bugetare. “Realizează activităţi de inspecţie privind constatarea neregulilor şi stabilirea creanţelor bugetare apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora în care există cazuri de incompatibilitate la nivelul structurilor de control organizate în interiorul autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene ori la solicitarea autorităţii de certificare, când aceasta constată că structurile de control organizate în interiorul autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene nu au investigat în mod corespunzător constatările cu implicaţii financiare sau cu posibile implicaţii financiare din rapoartele sale de verificare."

Scopul controlului financiar ulterior este prevenirea și combaterea ilegalităților sistemului financiar prin măsuri prevăzute de lege.

Funcțiile Ministerului Finanțelor sunt:

-de strategie;

-de reglementare și sinteză;

-de reprezentare;

-de prognoză;

-de conceptie bugetară și fiscală;

-de administrare a veniturilor statului;

-de administrare a resurselor derulate prin Trezoreria Statului;

-de administrare a datoriei publice;

-“de implementare a prevederilor Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană pentru domeniul financiar şi fiscal;”

La nivel central, controlul financiar se înfăptuiește cu prin Direcția Generală a Controlului financiar de stat, iar la nivelul județului Iași, DGFPCFS are următoarea structură:

“-Direcția regională vamală Iași;

-Administrațiile județene ale finanțelor publice Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui, ce au în structură servicii și birouri fiscale;

-Administrația pentru contribuabilii mijlocii constituită la nivelul regiunii;

-Birouri vamale de interior și de frontieră.”

Obiectivele controlului financiar ulterior de stat

Tematica cadru specifică organelor de control financiar- teritoriale exercitată de Ministerul Finanțelor Publice, vizează aspectele generale, comune tuturor entităților economice supuse verificării, însă această tematică se va adopta specificului activităților pentru fiecare entitate.

Obiectul general de control financiar care este exercitat prin Direcția Finanțelor Publice este constituit de modul de folosire a veniturilor și angajarea cheltuielilor, precum și de onorarea de obligațiii fiscale față de bugetul de stat, pe timpul exercițiului financiar, de asemenea și de modul de constituire a surselor privind rambursarea împrumuturilor contractate prin garanția statului.