Convertibilitatea Monetară

I. CONVERTIBILITATEA-NOŢIUNI GENERALE

Convertibilitatea reprezintă dreptul rezidenţilor şi al nerezidenţilor de a schimba moneda naţională cu altă monedă străină, prin vînzare-cumpărare pe piaţă, fără nici o restricţie din punct de vedere al sumei schimbate şi al calităţii celui care efectuează operaţiunea.

Moneda – piesă din metal(aur, argint, cupru) care se prezintă în general sub formă de disc plat şi serveşte ca mijloc de circulaţie, de plată şi eventual de tezaurizare. Spre deosebire de bani, nu este un termen generic, ci se referă la un anumit fel de bani şi anume la piesele de metal cu valoare proprie deplină sau inferioară valorii nominale.

Statutul Fondului Monetar Internaţional grupează monedele statelor membre în trei categorii: convertiblile, neconvertibile şi liber utilizabile.

Includerea în una din aceste trei grupe este corelată cu respectarea de către ţara emitentă a anumitor obligaţii:

• evitarea restricţiilor asupra plăţilor şi transferurile internaţionale curente;

• evitarea practicilor valutare discriminatorii;

• schimbarea soldurilor în monedă naţională, deţinute în străinătate, în valuta ţării care solicită preschimbarea;

• colaborarea în domeniul politicilor monetare referitoare la activele de rezervă.

II. EVOLUŢIA CONVERTIBILITĂŢII

Fiind la început un mecanism intern al economiei, prin care se echilibra cantitatea de monedă de hîrtie cu moneda-marfă(aurul), convertibilitatea a devenit în prezent o verigă de pătrundere a monedei naţionale în circuitul internaţional, parcurgînd un proces de transformări succesive, căpătînd în fiecare fază trăsături specifice.

- Convertibilitatea în condiţiile etalonului aur-monedă

Ca noţiune şi ca operaţiune bancară, convertibilitatea a apărut în condiţiile etalonului aur-monedă. În această etapă, convertibilitatea a fost de tip individualist, în sensul ă ea reprezenta mijlocul prin care un deţinător de bancnote putea verifica în permanenţă capacitatea băncii de a face dovada concretă a caracterului reprezentativ al bancnotei.

În cadrul acestei etape convertibilitatea nu avea însă numai scopul de a dovedi populaţiei că bancnota este echivalentă cu aurul, deci că aurul poate fi obţinut oricînd în scimbul ei, sau de a procura anumite instrumente de plată.

Una din funcţiile importante ale convertibilităţii este de a menţine echilibrul dintre masa banilor în circulaţiei şi nevoile de baniale economiei. Dacă masa banilor depăşea la un moment dat aceste nevoi, bancnotele începeau să se deprecieze, provocînd o pagubă deţinătorilor. Pentru a evita paguba, o parte din deţinătorii de bancnote le converteau în aur, singura marfă care avea preţ fix.

O altă funcţie importantă era formarea cursurilor valutare. Debitorul putea plăti în aur sau în valute nu numai în funcţie de cele impuse de creditor, dar si in functie de convenienţă, acelaşi privilegiu îl avea şi creditorul. Cursul valutelor nu putea creşte peste paritatea legală plus cheltuielile de ambalare, asigurare şi transport necesitate de plată în aur. Această limită superioară fluctuaţiei cursului valutar, determinată de convertibilitate, a fost numit punctul de aur superior, de la care plata nu mai avea sens să se facă în valută, ci se efectua prin ieşirea de aur din ţară. Mecanismul spontan al punctelor de aur a asigurat o stabilitate relativă a cursurilor valutare pînă în anul 1914, adică pînp la declanşarea primului război mondial.

În România, la începutul primului război mondial convertibilitatea nu a fost suspendată de drept, cu toate emisiunile Băncii Naţionale efectuate pentru finanţarea nevoilor de război ale statului, pentru a nu se provoca o reacţiune nefavorabilă pe piaţă. Atunci însă cînd, la două zile după declararea mobilizării generale, un cetăţean s-a prezentat la bancă şi a solicitat preschimbarea unei bancnote în aur , iar banca a refuzat. Adresîndu-se tribunalului, Ministerul Justiţiei a dat instanţei ordin să respingă acţiunea. Acest ordin a constituit prima măsură a guvernului în sensul suspendării convertibilităţii. În 1917, printr-o convenţie încheiată între Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională, banca a fost autorizată să suspende covertibilitatea.