Creatia Monetara a Bancilor Comerciale

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest referat descrie Creatia Monetara a Bancilor Comerciale.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 25 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Boldea Bogdan

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Banci

Extras din document

1. Creaţia monetară

Creaţia monetară constă în transformarea în instrumente de plată a unor creanţe fără putere circulatorie.

Se impune luarea în considerare a instituţiilor care participă la acest proces:

1. Banca Centrală

2. Băncile comerciale

3. Tezaurului

1.1.Creaţia monetară a Băncii Centrale

Banca Centrală creează monedă primară în două forme: - numerar;

- monedă scripturală.

Banca Centrală poate emite monedă primară fără legatură directă cu nevoile de trezorerie ale băncilor comerciale, aceasta reprezentând creaţia monetară exogenă, care dă naştere monedei primare neîmprumutate; poate emite monedă primară în funcţie de nevoile băncilor comerciale, reprezentând creaţia monetară endogenă, care dă naştere monedei primare împrumutate.

a) Crearea de monedă primară neîmprumutată (non borrowed reserves)

Sunt două cazuri când alimentarea băncilor comerciale cu monedă este exogenă:

- Primul caz: cheltuielile publice sunt finanţate prin credite acordate de Banca Centrală Trezoreriei publice ori prin cumpărarea titlurilor publice de către Banca Centrală.

- Cazul doi: balanţa de plăţi externe este excedentară.

Atunci când bugetul consolidat al statului înregistrează un deficit, Banca Centrală trebuie să intervină prin credite directe acordate Trezoreriei publice sau prin cumpărarea de titluri publice.

Creditele directe acordate Trezoreriei publice de către Banca Centrală determină alimentarea Trezoreriei publice. Trezoreria publică va efectua volum sporit de plăţi care vor majora încasările agenţilor economici. Moneda creată în favoarea trezoreriei se va repartiza în bancnote, monezi şi în disponibilităţi.

Cumpărările de titluri publice pe piaţa monetară de către Banca Centrală. Banca Centrală nu cumpără titluri de la trezoreria statului însă achiziţionează titluri de la băncile comerciale. Astfel băncile comerciale îşi procură moneda primară necesară alimentării rezervelor. Băncile comerciale utilizează lichidităţile suplimentare pentru acordarea creditelor întreprinderilor şi achiziţionarea de titluri de la trezorerie. Astfel beneficiarii creditelor vor efectua diverse plăţi.

Excedentul balanţei de plăţi cu străinătatea influenţează creaţia monetară a Băncii Centrale.

Băncile comerciale beneficează de un aport de valută provenit din exterior atunci când operaţiunile comerciale şi financiare efectuate cu străinătatea dau naştere unui excedent al balanţei de plăţi externe.

Băncile pot păstra această valută, dar o pot vinde pe piaţa valutară altor bănci.

Creaţia monetară este definită ca fiind exogenă pentru că nu are legătură directă cu necesarul de monedă şi de credite.

b) Crearea de monedă primară împrumutată (borrowed reserves)

Atunci când aprovizionarea cu monedă primară a băncilor comerciale este insuficientă, acestea vor împrumuta lichidităţi de la Banca Centrală. Împrumuturile se pot contracta fie în mod direct, fie indirect. Băncile rescontează o parte din portofoliul lor, adică pot vinde titlurile respective Băncii Centrale. Dobânda practicată se numeşte „taxa de rescont”.

Banca Centrală poate cumpăra titluri private de la băncile comerciale. În acest caz doâan-da practicată este o dobândă variabilă.

Semnificaţia distincţiei între „moneda primară împrumutată” şi „moneda primară neîmprumutată”

Denumirile de monedă primară împrumutată (borrowed reserves) şi monedă primară neîmprumutată (non borrowed reserves) s-au impus ca urmare a practicii din SUA, unde cele două tipuri de operaţiuni descrise mai sus se disting destul de net. Astfel, în această ţară, toate operaţiunile de cumpărare de titluri publice de pe piaţa monetară, numite operaţiuni de open market.

În România atât titlurile private cât şi titlurile publice se folosesc pe scară redusă. În perioada 1991-1998 băncile comerciale au obţinut lichidităţi de la Banca Centrală sub forma creditelor directe:

- credite structurale;

- credite de licitaţie;

- credite speciale;

- credite lombard.

Operaţiunile de refinanţare a băncilor comerciale la Banca Centrală sunt de două tipuri:

- credite directe (credite speciale si credite lombard);

- operaţiuni de plată (open market).

1.2.Creaţia monetară a băncilor comerciale cunoaşte două forme:

a) Monetizarea activelor nefinanciare, adică cumpărarea de valută de la agenţii economici, cumpărarea unor hârtii de comerţ, cumpărarea de bonuri de tezaur. În urma acestor operaţiuni se emite moneda băncilor comerciale respective, care poate fi preschimbată în moneda Băncii Centrale.

b) Acordarea de credite statului sau agenţilor economici.

Prin această acordare de credite se creează aceeaşi monedă a băncii comerciale. În legătură cu această problema s-ar părea că băncile comerciale au o capacitate de creaţie monetară identică cu cea a Băncii Centrale, adică pot crea monedă la infinit. În realitate lucrurile sunt mult mai restrictive. Banca Centrală obligă băncile comerciale să păstreze rezerve minime obligatorii. (ex. 10%).

Rezultă că băncile comerciale au capacitate de creaţie monetară nelimitată aşa cum se întâmplă în cazul Băncii Centrale. Atunci când acordă credite (adică creează monedă) ele trebuie sa aibă în vedere că o parte a depozitelor trebuie păstrate sub formă de rezerve la Banca Centrală, iar agenţii economici creditaţi preferţ ca o parte din plăţi să le facă în moneda emisă de Banca Centrală (numerar sau plăţi către o altă bancă comercială, acestea din urmă liberându-se tot prin monedă).

Înteprinderile sau populaţia care intră în posesia monedei nou create o utilizează fie în formă scripturală, fie modificând forma monedei.

Unii agenţi economici (întreprinderile) vor plăti prin viramente bancare furnizorii lor, vor achita prin virament bancar impozitele către bugetul statului; alţi agenţi economici (populaţia) vor utiliza numerarul primit de la înteprinderi pentru a efectua plăţi către alţi indivizi.

Fisiere in arhiva (1):

  • Creatia Monetara a Bancilor Comerciale.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA DE VEST, TIMIŞOARA Facultatea de Economie şi Administrare a Afacerilor