Cursul de Schimb și Impactul Său Asupra Schimburilor Comerciale Internaționale

CAPITOLUL 1

Cursul de schimb – aspecte generale

1.1. Abordări conceptuale privind cursul de schimb

Rolul banilor în viaţa economică şi socială necesită abordarea apariţiei şi evoluţiei funcţiilor banilor îndeplinite de aceştia încă din perioada circulaţiei pieselor din metale preţioase şi până în prezent. Trecerea economiilor de la forma preponderant naturală (bazată pe troc) la economia de schimb, concurenţială, antrenează importante modificări în rolul îndeplinit de bani şi în cadrul tuturor laturilor activităţii umane şi economice. În contextul economiilor contemporane, deşi s-au produs modificări importante din punct de vedere al formei lor de existenţă, banii continuă sa îndeplinească un rol sigur în politicile macro şi mondoeconomice.

Cursul de schimb constituie un factor de influenţare a economiei folosit de către unele state pentru a corecta eventuale dezechilibre produse în urma crizei financiare ce a „lovit” în multe din ţări considerate înainte ca fiind infailibile. Efectele negative datorate crizei financiare pot fi observate şi în scăderea volumelor de mărfuri implicate în schimburile comerciale internaţionale ca o consecinţă a schimbării preţurilor şi a scăderii cererii. Contracţia economică din multe state reprezintă o consecinţă a diminuării componentei de exporturi nete din produsul intern brut.

Regimul valutar din România este cel de flotare administrată iar Banca Centrală intervine ori de câte ori crede aceasta că este de cuviinţă pentru a susţine cursul leului. Astfel, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, afirma în anul 2007 că banca centrală poate să intervină pe piața valutară fără aviz sau explicații, deoarece modificările semnificative în cursul de schimb al leului “nu fac bine unei economii mici și deschise cum este cea a României”.

Cursul valutar sau cursul de schimb se calculează ca raportul valoric dintre moneda unei ţări şi moneda altei ţări sau preţul unei valute exprimat într-o altă valută. Altfel spus, cursul de schimb reprezintă preţul la care o monedă naţională se schimbă cu o altă monedă. Raportul de schimb dintre valute are un caracter sintetic, deoarece acesta permite compararea produsului intern brut, a preţurilor, a salariilor dar şi a productivităţii muncii. Cursul de schimb este considerat şi “preţul cel

mai sintetic” dintr-o economie, deoarece acesta influenţează relaţiile economice, sociale şi politice,

fiind, în acelaşi timp un instrument important al politicii economice. Traiectoria cursului de schimb defineşte, pe de o parte obiectivele strategice ale politicii economice per ansamblu, iar pe de altă parte măsurile tactice întreprinse pentru realizarea acestor obiective. Schimburile economice internaţionale deoarece sunt exprimate în valută presupun cunoaşterea detaliată a cursului valutar precum şi a factorilor ce exercită influenţă asupra acestuia.

Plăţile şi încasările ce se derulează prin cadrul tranzacţiilor economice internaţionale se fac prin intermediul monedelor naţionale ce au grade de convertibilitate şi utilizare diferită şi între care se stabilesc rapoarte cantitative ce sunt necesare pentru precizarea valorii monedei de plată.

Importanţa cursurilor de schimb se deduce din faptul că ele determină preţul efectiv sub care se comercializează diferitele mărfuri pe piaţa internaţională în lupta cu concurenţa din comerţul internaţional, factorul valutar concretizat în cursurile de schimb având un rol important alături de factorii materiali ai competitivităţii. Piaţa schimburilor reprezintă locul unde se schimbă devizele şi constituie cursul de schimb. Momentul precum şi posibilitatea transferului monedei naţionale într-o monedă liber convenţională este legat de gradul de dezvoltare economică a ţării respective, precum şi de competitivitatea economică în raport cu alte economii, îndeosebi faţă de ţările dezvoltate. Ansamblul regulilor, normelor, instrumentelor dar şi a acţiunilor ce guvernează formarea şi mişcarea cursurilor de schimb, formează mecanismul cursurilor valutare. Prin intermediul acestuia se asigură transferul capacităţii de cumpărare între monedele naţionale.

1.2. Tipologia cursurilor de schimb

Cursul de schimb fiind calculat ca preţul unei monede în raport cu altă monedă, nivelul său de echilibru pe piaţa liberă se calculează, în principal, în funcţie de cererea şi oferta de monedă. Acestea sunt influenţate pe piaţa mondială de către dimensiunea activităţilor investitorilor, comercianţilor, speculatorilor, experţilor în arbitraj valutar dar şi a altora.

Pe piaţa valutară internaţională este stabilită o lege ce spune că exprimarea cursului se face printr–un număr întreg cu 4 zecimale, iar în prezent pentru monedele ce intră în componenta EURO, regula spune că se folosesc doar cursuri fixe exprimate printr-un număr întreg cu 6 zecimale.

Pentru a determina cursul de schimb dintre două monede ce aparţin ţărilor participante la Sistemul Monetar European, se foloseşte metoda triangulaţiei, la baza acesteia stând principiul potrivit căruia nu se poate exprima cursul invers al sumei variabile al monedei EURO care revine la o unitate de monedă membră.

Valutele convertibile se negociază dar şi se tranzacţionează pe pieţele valutare, cursurile de schimb clasificându-se după anumite criterii într-o varietate de tipuri.

Tipologia cursului de schimb are la bază criterii care se referă la:

- condiţiile modificării cursului de schimb;

- locul stabilirii cursului de schimb;

- termenul la care cursul este valabil;

- obiectivele de analiză.

1) În ce priveşte condiţiile modificării, deosebim.