Diferite Tipuri de Creștere a Capitalului

Capitalul social se constituie la înfiinţarea societăţilor comerciale, acestea constituindu-se cu respectarea prevederilor legale prin actul de voinţă a mai multor persoane consemnat printr-un contract de societate, care se angajează să pună în comun bunuri economice în scopul realizării unei activităţi utile şi să obţină un anumit profit.

Există şi situaţia în care o societate cu răspundere limitată cu acţionar unic, se poate constitui şi prin actul de voinţă a unei singure persoane.

La o societatea comercială în funcţiune, capitalul social reprezintă totalul sumelor puse la dispoziţie în mod permanent de către proprietarii sau asociaţii unei societăţi sub formă de participaţie

Constituirea societăţilor comerciale presupune în primul rând crearea capitalului social ca element indispensabil al patrimoniului lor şi care le asigură demararea şi dezvoltarea propriei activităţi

Din punct de vedere contabil, operaţia de constituire a capitalului poate fi împărţită în trei etape:

1. Subscrierea aportului în bani sau în natură;

2. Vărsarea efectivă a aporturilor în bani sau în natură (primirea aporturilor sau realizarea aporturilor);

3. Reflectarea capitalului subscris nevărsat ca fiind vărsat (trecerea capitalului subscris nevărsat la cel vărsat sau regularizarea conturilor de capitaluri cu valoarea vărsămintelor efectuate)

Îndeplinirea formalităţilor legate de înfiinţarea unor societăţi comerciale ocazionează o serie de cheltuieli denumite cheltuieli de constituire cum sunt: cheltuieli de notariat, de evaluare a aporturilor în natură, cheltuieli cu tipărirea şi subscrierea acţiunilor, cheltuieli de înregistrare şi publicitate, etc.

Creşterea capitalului social reprezintă o decizie financiară strategică fiind luată de conducerea întreprinderii, respectiv de Adunarea generală a Acţionarilor sau Consiliul de administraţie

Majorările de capital au loc în cazuri de dezvoltare a activităţii sau de adoptare a unor proiecte noi care urmăresc creşterea economică şi, implicit, o rentabilitate tot mai mare.

Din punct de vedere practic există mai mute modalităţi de creştere a capitalului social, alegerea uneia sau alteia fiind făcută în funcţie de obiectivul urmărit. Astfel societăţile ce au nevoie de resurse financiare noi, pentru creşterea

capacităţilor de producţie sau lansarea de produse noi, pot recurge la creşterea de capital prin:

- aport în numerar, caz în care se asistă la o ameliorare a structurii financiare a întreprinderii, ce se traduce printr-o creştere a fondului de rulment, consecinţă a creşterii capitalurilor proprii şi a lichidităţilor, noua structură financiară fiind ulterior modificată, deoarece utilizarea lichidităţilor vor duce la achiziţionarea de noi active;

- aport în natură, determinând astfel pe de o parte creşterea capitalului social, iar pe de altă parte cel mai adesea a activelor imobilizate, echilibrul financiar anterior modificându-se.

Plecând de la aceste considerente, creşterea capitalului social poate avea loc pe mai multe căi, astfel:

1. Creşterea capitalului social prin aporturi noi în natură şi/sau în numerar

O astfel de creştere este determinată de necesitatea procurării de noi resurse pentru finanţarea investiţiilor sau consolidarea situaţiei financiare, modalitatea financiară de creştere asigurându-se prin, aporturi noi în bani şi/sau în natură.

Creşterile de capital prin aport în numerar şi în natura contribuie efectiv la finanţarea întreprinderii atunci când sunt resurse noi de care beneficiază întreprinderea.

Majorarea capitalului prin operaţiuni noi în numerar se poate realiza pe două căi şi anume:

a) prin aport suplimentar de numerar numai de la vechii acţionari, caz în care se procedează la o majorare a valorii nominale a acţiunilor deja existente, această soluţie întâmpinând obstacole, dat fiind faptul că nu toţi acţionarii consimt să-şi aducă aportul la majorarea de capital.

Exemplu privind creşterea capitalului social prin majorarea valorii nominale a acţiunilor

Se consideră o societate anonimă al cărui capital social este de 6.000 lei, reprezentat prin 60.000 acţiuni, decide în unanimitatea acţionarilor săi creşterea valorii nominale a acţiunilor de la 0,1 lei la 0,2 lei. În termen de 5 zile toţi acţionarii efectuează vărsămintele solicitate şi acceptate în valoare de 6.000 lei prin intermediul unei bănci.