Dinamica operațiunilor forward în Republica Moldova în perioada 2011-2016

Introducere

Actualitatea temei. Operațiunile forward se efectuează pe baza angajamentelor de cumpărare sau vînzare de valute, livrarea valutelor și plata lor urmează a fi achitată la termenul stabilit în contract, adica o data ulterioara care a fost fixate. Aceste operațiuni permit evitarea riscului valutar, modificarea structurii fondurilor valutare și permit obținerea cîștigurilor. Actualmente pentru Republica Moldova este esential de a-și minimiza riscurile valutare ce pot afecta economia națională și de a-și genera cîștiguri suplimentare, poate efectua tranzacții forward.

Scopul referatului. Acesta constă în analiza dinamicii operațiunilor forward din Republica Moldova pentru perioada 2011-2016.

Sarcinile referatului sunt determinate de urmatoarele obiective:

-definirea operațiunilor forward

-prezentarea clasificării operațiunilor forward

-prezentarea indicatorilor de analiza a operațiunilor forward

-evoluția operațiunilor forward

-prezentarea dinamicii indicatorilor operațiunilor forward

-prezentarea tendințelor actuale ale operațiunilor forward

-formularea concluziilor asupra operațiunilor forward

Obiectul investigat îl constituie operațiunile forward din Republica Moldova.

Subiectul referatului. Particularitățile operațiunilor forward în linii generale, manifestarea acestora în cadrul economiei naționale și evoluția acestora pe parcursul anilor 2011-2016.

Metodologia cercetării, pentru analiza operațiunilor forward servește drept metodele științifice precum: metoda statistică, analiza economico-financiară, observarea direct a realității economice.

Suportul metodologic, constituie reguli, principii și normele corespunzătoare.

Baza informațională, o constituie baza informațională a Băncii Naționale a Republicii Moldova. Datele sunt selectate și structurate pe categorii și compartimente.

Structura referatului este compus din introducere, două capitol, concluzii și bibliografie.

În introducere se reflectă urmatoarele compartimente: actualitatea temei, scopul referatului, sarcinile referatului, obiectul investigat, subiectul referatului, metodologia cercetării, suportul metodologic, baza informațională și structura referatului.

În primul capitol ,,Aspecte teoretice privitor la operațiunile forward”, se expune conceptele asupra acestor operațiuni, se prezintă clasificarea operațiunilor forward și se specifică indicatorii de analiza a acestora.

În al doilea capitol ,,Analiza evoluției și perspectivele operațiunilor forward”, pe baza informației preluata de la Banca Națională a Moldovei se va examina cadrul normativ al acestor operațiuni efectuatea în Republica Moldova, dinamica operațiunilor forward și tendințe actuale ale acestora.

În încheiere se realizeaza concluzii referitoare la tema analizată și anume operațiunile forward.

Bibliografia include sursele de date care au fost utilizate ca support pentru analiza operațiunilor forward din Republica Moldova din 2011-2016.

1. ASPECTE TEORETICE PRIVITOR LA OPERAȚIUNILE FORWARD

1.1. Esența operațiunilor forward

Piaţa valutară internaţională implică mecanisme (acorduri, procedee) conform cărora se realizează tranzacţii între vânzătorii şi cumpărătorii de valute. Pe pieţele valutare se realizează convertirea unei monede în alte. Necesitatea unor astfel de operaţiuni este determinată de lipsa unui mijloc unic de plată, care ar putea servi drept mijloc internaţional de schimb la operaţiunile economice internaţionale

Piaţa valutară, în principiu, ca şi alte pieţe financiare se caracterizează prin specificul şi structura sa. În dependenţă de condiţiile temporare a desfăşurării tranzacţiilor pe piaţa valutară interbancară se evidenţiază trei segmente de bază:

1. Piaţa spot - piaţa tranzacţiilor cu livrarea imediată a valutei;

2. Piaţa forward - piaţă la vedere costă în înţelegeride vânzare sau cumpărare de valute la o dată viitoare (distanţată la peste 48 ore de momentul înţelegere) la un curs de schimb stabilit în momentul perfectării înţelegerii pentru o sumă specificată;

3. Piaţa swap - piaţa care combină operaţiunile de vânzare-cumpărare a valutei în condiţiile spot şi forward. O tranzacţie de schimb adică swap implică o dublă operaţiume de preschimbare pentru aceeaşi valută, dacă una dintre operaţiuni este la vedere, iar cealaltă este la termen (sau invers).

În continuare vom analiza piața forward adica la termen, ea funcționînd paralel cu piața valutară la vedere.

Necesitatea acestei pieţe constă în faptul că livrarea valutei pe piaţa spot în termen de 1-2 zile este foarte scurtă pentru multe tranzacţii internaţionale. Pe această piaţă se realizează diverse tranzacţii, care asociază termene mai îndelungate de livrare a valutei - de la trei zile până la câţiva ani. Cursul pieţei valutare la termen, de obicei nu coincide cu cursul spot. Operaţiunile la termen sunt acelea, în care tranzacţia a fost încheiată imediat, iar livrarea valutelor se face după un termen anumit, stabilit prin contract. De aici rezultă 2 caracteristici de bază ale operaţiunilor la termen:

1. Există un interval între momentul încheierii contractului şi momentul livrării valutei. În prezent, acest termen poate fi de 1,2 săptămâni, 1,2,3,6,12 luni şi pînă la 5 ani.

2. Cursul valutelor la tranzacţiile la termen se fixează în momentul încheierii contractului cu toate că va fi utilizat peste un termen stabilit. Cursul valutar forward este un curs complex în acel plan că el întotdeauna conţine două elemente: cursul spot şi marja forward şi este determinat de creşterea (reportul) în cazul când cursul la termen este mai mare decât cel la vedere sau scăderea (deportul) atunci când cursul la termen este mai mic decât cursul curent spot.

Operaţiunile forward presupun o tranzacţie de valută al cărei contract şi curs se stabileşte la momentul t1, iar mişcarea efectivă a sumelor tranzacţionale are loc la momentul tn la cursul valutar convenit în contrtact. Dezavantajele operaţiunilor forward sunt legate de riscurile pe care le suportă agenţii economici, efectuând acest tip de operaţiuni. Aceste riscuri sunt condiţionate de durata contractului forward (cu cât e mai mare termenul contractului cu atât e mai mare riscul legat de micşorarea capacităţii de plată a contragentului) şi de numărul concurenţilor pe piaţă (dacă numărul concurenţilor pe piaţa forward scade, participanţii pieţei au posibilitate să “înrăutăţească preţul pe calea măririi marjei”).

Un contract forward se bazează pe un acord privat între două părţi - vânzătorul şi cumpărătorul - de a livra şi, respectiv de a plăti, la o dată viitoare prestabilită o marfă (valută sau titlu financiar), la un preţ convenit în momentul contractării. De exemplu, abonamentul la o revistă reprezintă un contract forward. Achitând costul abonamentului la o anumită revistă pentru un an întreg, abonatul va plăti un preţ ce va fi blocat, ca şi în cazul unui contract forward. Cu alte cuvinte, chiar dacă preţul revistei va creşte la chioşcul de ziare, abonatului i se va percepe, pe toată durata valabilităţii abonamentului, preţul convenit anterior. În concluzie, contractul forward este determinat deci, de elementele sale esenţiale - părţi (cumpărătorul şi vânzătorul), obiect, preţ, termen de livrare/plată - în momentul încheierii tranzacţiei. Ceea ce rămâne incert însă este valoarea contractului în momentul derulării, ţinând cont faptul că între momentul contractării şi cel al executării, preţul se modifică pe piaţă. Prin urmare, în urma tranzacţiei, una din părţi va înregistra în mod cert un profit, iar cealaltă, o pierdere, după cum preţul pieţei în momentul executării contractului este mai mic sau mai mare decât preţul din momentul contactării.