Evoluția inflației în Republica Moldova

1.1 ACTUALITATEA TEMEI DE CERCETARE

În economia actuală, inflaţia constituie o realitate universală deoarece, sub diverse forme şi în măsură diferită ea afectează toate ţările. Inflaţia este considerată permanentă, pentru că, apărută înaintea ştiinţei economice, a parcurs mai multe etape şi nu a cedat decât rareori. Problematica inflaţiei constituie o preocupare majoră a teoriei şi practicii economice din întreaga lume. Inflaţia, cu toate sensurile şi intensităţile ei, este o problemă macroeconomică. Mulţi specialişti consideră că inflaţia este “răul cel mare” al economiilor contemporane, îndeosebi al celor în tranziţie în care accentuarea complexităţii vieţii economice şi sociale, creşterea interdependenţelor dintre factorii interni şi externi, ca şi nevoia de integrare a unor noi principii economice şi social-umane în strategiile de dezvoltare constituie factori determinanţi şi de mare actualitate în evoluţia acestor economii.

Un număr mare de cercetători consideră că inflaţia, fiind întotdeauna şi pretutindeni un fenomen monetar, este proprie economiei monetare, în cadrul căreia relaţiile economice se organizează şi se desfăşoară cu ajutorul banilor, care, datorită însuşirilor lor, îndeplinesc, prin intermediul preţurilor, importante funcţii economico-sociale. Astfel, fenomenul inflaţionist a devenit o preocupare majoră pentru autorităţile monetare din diferite ţări ale lumii, mai ales în secolul XX începutul secolului XXI, fapt care a determinat ca obiectivul de diminuare a inflaţiei la un nivel tolerant să devină cu timpul cel mai important obiectiv al politicii monetare.

Abordarea problemelor inflaţiei în Republica Moldova are o dublă semnificaţie: prima se referă la înţelegerea faptului că dezvoltarea presupune în mod inevitabil creşterea economică drept suport al transformărilor calitative care trebuie să se producă în întreaga viaţă economică şi socială, în asigurarea bunăstării umane individuale şi sociale; cealaltă are în vedere faptul că inflaţia nu trebuie să pună în pericol macrostabilizarea ca proces esenţial al relansării economice. În acest context, analiza politicii monetare promovate de BNM din 1993 până în prezent nu poate fi disociată de mediul economic în care măsurile adoptate şi-au făcut simţite efectele.

Astfel vom analiza particularităţile procesului inflaţionist în Republica Moldova şi contribuţia BNM la crearea unor condiţii favorabile asigurării stabilităţii financiare, menţinerii stabilităţii monedei naţionale şi reducerii ratei inflaţiei.

1.2 INTRODUCERE PRIVIND CONCEPTUL DE INFLATIE

•

Inflaţia fiind un fenomen şi un proces deosebit de complex s-a manifestat pe parcursul istoriei omenirii cu intensităţi şi forme variate atât în timp cât şi spaţiu şi s-a caracterizat prin creşterea relativ puternică şi cumulativă a preţurilor şi reducerea puterii de cumpărare a banilor. Ea a devenit în condiţiile contemporane un proces economic şi social general şi persistent, afectând, în proporţii diferite, majoritatea ţărilor lumii.

În sens restrâns, putem vorbi despre inflaţie din momentul apariţiei banilor de hârtie puşi în circulaţie de băncile comerciale şi cele centrale de emisiune, ca un instrument în mâna statului de a face faţă cheltuielilor publice mai mari decât veniturile aferente.

În sens larg, până la apariţia banilor, societatea omeneasca s-a confruntat cu o pseudoinflaţie1 prin troc, deoarece a existat fenomenul “deprecierii” unităţilor de schimb, în timp ce, după apariţia banilor, aceasta a cunoscut o inflaţie prin bani (monede), datorată scăderii puterii de cumpărare a deţinătorilor de monedă din metal preţios prin diferite tehnici. Inflaţia fiind considerată de unii economişti francezi “dezordinea dezordinelor în viaţa economică”2 şi o „adevărată dilemă deoarece majorarea semnificativă a preţurilor este considerată ca una nefastă pentru creştere, dar în perioadă de deflaţie preţurile şi producţia scad în acelaşi timp”3, a impus în condiţiile ştiinţei economice contemporane un lucru analitic profund privind evoluţia şi formele ei de manifestare, cauzele care o generează şi o impulsionează, efectele sale asupra vieţei economice şi sociale în scopul adoptării unor măsuri eficiente de gestiune a acesteia.

Inflaţia este un fenomen economic, social şi monetar ale cărui rădăcini îşi au originea în discrepanţele care apar în cadrul mutaţiilor structural-calitative specifice unui anumit mediu economic, care sunt generate de un complex de factori luaţi în conexiune, având acţiune dezechilibrantă asupra proceselor monetare şi fiind guvernate de legile circulaţiei monetare. În pofida faptului că fenomenul şi procesul inflaţionist este generalizat şi economiştii îi acordă o atenţie deosebită, inflaţia este încă insuficient conturată conceptual,4 astfel încât problema precizării naturii inflaţiei rămâne actuală, complexă şi controversată.

1 Friedman M., Schwartz A. Istoria monetară a SUA, Editura Ştiinţifică, Bucureşti 1976, pp.21-28

2 Didier M. Economie. Les regles du jeu. Economica, Paris 1989, p.152

3 Fournial E. Histoire monetaire de l’Occedent medieval et contemporain, Nathan, 1970, p.57

4 Nicolae-Văleanu I. Istoria gândirii economice. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., 1992, p.211

1.3 CADRULUI LEGISLATIV SI INFLUENTA ACESTUIA ASUPRA INFLATIEI

Cunoaşterea ideilor, teoriilor şi doctrinelor economice, lansate cu mult timp în urmă are o importanţă deosebită şi este oportună din simplul motiv că evoluţia lor în timp are loc în direcţia alegerii drumului ce duce spre prosperitatea economică şi elaborarea modelului economic care ar sta la temelia reducerii sărăciei şi creşterii economice atât pe plan naţional, cât şi pe plan mondial. În această ordine de idei este necesar de a analiza evoluţia istorică a cadrului legislativ care a contribuit la formarea unei economii si a cresterii acestia dar in acelasi timp si accentuarea inflatie, atunci trebuie sa mentionam ca incepind din 1991 aceste fenomene sau accentuat din ce in ce mai mult si au avut o pondere crescinda. La 4 iunie 1991, prin Decretul preşedintelui Republicii Moldova "Cu privire la Banca Naţională a Moldovei", Banca Republicană din Moldova a Băncii de Stat a URSS a fost reorganizată în Banca Naţională a Moldovei. La 11 iunie 1991 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu privire la Banca Naţională de Stat a Moldovei, iar la 12 iunie 1991 Legea cu privire la bănci şi activitatea bancară. Aceste acte legislative au stat la baza constituirii şi dezvoltării iniţiale a sistemului bancar din Republica Moldova. Reformele structurale promovate în acea perioadă au generat creşterea rolului şi extinderea funcţiilor Băncii Naţionale a Moldovei şi ale băncilor în economia naţională din care motiv, a apărut necesitatea unor completări şi modificări esenţiale în legislaţia bancară. Pornind de la aceasta, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat la 21 iulie 1995 Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei, conform căreia obiectivul principal al Băncii Naţionale a Moldovei era – realizarea şi menţinerea stabilităţii monedei naţionale prin stabilirea condiţiilor pieţelor monetare, de credit şi valutare. Un fundament pentru funcţionarea durabilă a sistemului bancar l-a constituit şi Legea instituţiilor financiare, adoptată concomitent cu noua Lege cu privire la Banca Naţională a Moldovei.

La 29 noiembrie 1993, a avut loc un eveniment, importanţa căruia este greu de supraapreciat. Anume la această dată a fost introdusă în circulaţie moneda naţională a Republicii Moldova „leul moldovenesc”, fapt ce a i-a permis Băncii Naţionale a Moldovei să promoveze o politică monetară independentă. Prin urmare, au fost reduse esenţial ritmurile de majorare a inflaţiei de la 1700.0 % şi 2700.0 % în anii 1992 şi 1993 până la 104.0 la sută în anul 1994 şi respectiv 23.8 la sută în anul 1995. În această perioadă a fost posibilă stoparea hiperinflaţiei, indicele preţului de consum fluctuând în continuare până la limita de sus de 18.0 la sută, cu excepţia anului 1999, când după criza regională din Asia de sud-est şi Rusia care a afectat şi Republica Moldova, inflaţia anuală s-a ridicat la 43.8 la sută.