Evoluția sistemului bancar

Evolutia sistemului bancar

Exista mãrturii foarte vechi ce atestã practica unor activitãti care, într-o formã mai mult sau mai putin evoluatã, pot fi considerati ca fiind primii pasi pe tãrâmuri bancare, istoria sistemului bancar gasindu-si originea in trecutul indepartat.

Diferiti cercetatori si-au exprimat opinia cu privire la originea bancilor. Unii apreciazã cã primii bancheri au fost cei ce efectuau schimbul de bani, moment asociat aparitiei si circulatiei monedei metalice. Altii asociaza notiunea de “banca” cu momentul în care un grup de persoane a avut ideea sã primeascã disponibilitãti bãnesti, sub formã de depuneri de la cei ce doreau sã facã economii si în baza acestor depozite, sã ofere împrumuturi celor care aveau nevoie de fonduri suplimentare.

Primele dovezi ale unei activitati bancare isi gasesc originea in Orientul Apropiat si Egiptul Antic, deoarece in acea perioada templele ereu deopotriva, loc pentru rugaciune si loc pentru pastrarea a banilor si tezaurelor. Aici au fost descoperite marturii scrise privind activitatea de depuneri si imprumuturi efectuate de temple.Datorită caracterului religios ,templele erau considerate că refugii sigure pentru bani.

In sec. VI i.Hr, orasele-stat si templele din Grecia Antica au inceput sa emita monede proprii, iar datorita faptului ca fiecare oras-stat isi avea moneda proprie, a aparut necesitatea schimbarii unei monede cu alta, momente considerate ca fiind primele schimburi valutare. Unele cetati grecesti au decis sa creeze banci publice, ce erau conduse si controlate de agenti publici, in baza unor norme ce pot fi asociate primelor reglementari statale cu privire la activitatea bancilor.

La inceputul dezvoltarii Imperiului Roman, romanii nu s-au aratat interesati de acticitati specifice bancilor, insa pe masura ce au cucerit teritoriile grecesti si au vazut cum functionau bancile , au inteles importanta lor. Foarte curand au aparut in intreg teritoriul Imepriului Roman atat banci de stat cat si private.

La sfarsitul sec. al XI-lea, datorita cruciadelor si patrunderii in spatiul european a popoarelor de migratori, activitatile in acest domeniu s-au restrans.

Prima institutie de tip bancar a fost creata in 1171 in Venetia, fiind recunoscuta oficial in 1587 ca Banca di Rialto. In urmatoarele secole au aparut banci asemanatoare si in Geneva( 1407), Amsterdam(1609), Hamburg(1619) si Rotterdam(1635).

Desi în 1989 existau numai patru bãnci în România: Banca Nationalã a României, Banca Românã de Comert Exterior, Banca de Investitii si Banca Agricolã, la care se adaugã C.E.C.-ul, sistemul bancar dateazã, totusi, de mult timp.

Primele dovezi ale desfãsurãrii unei activitãti bancare pe teritoriul României au fost descoperite între anii 1786 - 1855 si reprezintã 55 de plãci de piatrã, gãsite într-o zonã de mine aurifere. Aceste mine datau din perioada Daciei Traiane. Dintre cele 25 de plãci pãstrate pânã în prezent, a XIII-a contine detalii referitoare la contractul privind înfiintarea unei institutii bancare. Contractul era datat 28 martie 167 Î.H. si fusese semnat de Deusara. Clauzele principale se refereau la faptul cã bãncile acordau credite pe termen scurt, iar profitul se obtinea din dobânda perceputã la împrumuturile respective.