Fundamentarea deciziei de creditare bancară a activității de investiții a firmei SC Garibaldi SRL

Capitolul 1. Întreprinderile mici și mijlocii – aspecte teoretice

1.1. Definirea întreprinderilor și caracteristicile generale ale IMM-urilor

Întreprinderea este definită drept o organizaţie formată din una sau mai multe persoane și este cea mai răspândită formă organizatorică ce realizează activităţi economice, utilizând, în general, mijloace economice în scopul obţinerii de profit.

Importanța întreprinderilor și rolul acestora în cadrul economiei decurg din relațiile:

 prestează servicii necesare populațiiei statului și fabrică eficient produsele;

 inovează și oferă flexibilitate în cadrul întreprinderilor mici şi mijlocii prin orientarea eforturilor în a realiza servicii si produse noi, ce sunt adaptate conform cerințelor clienților;

 sunt prezentate precum un climat adecvat în vederea perfecționării angajaților și oferă locuri de muncă noi;

 în ceea ce privește prețul și eficiența, ținându-se cont de concurență, acestea au un rol foarte important în conceperea unei economii sănătoase. Fără IMM-uri, întreprinderile mari ar deține monopolul;

 multe dintre activitățile întreprinderilor mici şi mijlocii sunt efectuate mult mai bine, ajutându-se în acest fel la efectuarea activităţilor întreprinderilor mari, întrucât acestea nu sunt nevoite să efectueze activităţi ce sunt ineficiente pentru ele.

Conform cu articolul numărul 2 al anexei din Recomandarea 2003/361/CE, susține că întreprinderile mici și mijlocii sunt reprezentate de întreprinderile ce au mai puțin de 250 de angajați și de asemenea, cifra de afaceri netă până la 50 de milioane de euro şi/ sau deţin active totale de până la 43 de milioane de euro.

Există o definiţie generalizată de Uniunea Europeană şi de majoritatea statelor europene pentru IMM-uri. Astfel microîntreprinderea este acea întreprindere care are între 1 şi 9 angajaţi, întreprinderea are până la 49 de salariaţi, iar întreprinderea mijlocie are între 50 şi 249 de salariaţi (conform tabelul 1).

Dimensiunea întreprinderii Numărul de salariați Valoarea anuală a cifrei de afaceri Bilanţul total

Mijlocie < 250 ≤ 50 milioane € ≤ 43 milioane €

Mică < 50 ≤ 10 milioane € ≤ 10 milioane €

Micro < 10 ≤ 2 milioane € ≤ 2 milioane €

În ceea ce privește contextul bancar local, definirea IMM-urilor conform clasificarea Băncii Mondiale se realizează prin alocarea a cel puțin două din cele trei caracteristici: valoarea activelor, numărul de salariaţi, mărimea cifrei de afaceri. Se mai are în vedere și mărimea creditelor ce pot fi acordate precum criteriu de clasificare (conform tabel 2).

vedea tabelul 2).

Tiplul întreprinderii Numărul de angajați Valoarea activelor Mărimea creditelor ce pot fi acordate Cifra de afaceri

Microîntreprinderi <10 < 100.000 $ < 10.000 $ < 100.000 $

Întreprinderi mici <50 < 3.000.000 $ < 100.000 $ < 3.000.000 $

Întreprinderi mijlocii <300 < 15.000.000 $ < 1.000.000 $ < 15.000.000 $

Se face o diferențiere și în ceea ce privește întreprinderile mici și mijlocii concurente sau independente, dependente sau subcontractate, fie permanente, ținându-se cont de legatura cu întreprinderile mari și mediul economic.

În funcţie de numărul de salariați pot exista microîntreprinderi, întreprinderi mici şi întreprinderi mijlocii. În studiile europene, conform cu sectorul de activitate, IMM-uri pot fi clasificate în industriale, de construcţii, de agricultură sau prestatoare de servicii.

1.2. Rolul IMM-urilor în contextul crizei financiare recente

Afacerile mici sunt văzute precum o propulsare în creșterea economică, datorită acestora luând contur obiectivele economiei naționale. IMM-urile sunt cele mai des întâlnite forme organizatorice din mediul business, iar acest lucru se datorează faptului că odată cu creșterea acestui sector dezvoltă și nivelul de trai și prosperitatea cetățenilor.

Pentru a se vizualiza consecințele aduse de criza financiară recentă se prezintă gradul de redresare la IMM-uri în comparația dintre anii 2009 -2014 pentru media Uniunii Europene – 28 și pentru România.

Din analiza efectuată asupra celor mai importanți indicatori se observă un trend negativ în România, astfel încât numărul îtreprinderilor mici și mijlocii a scăzut cu 16,5%. De asemenea, se observă și o diminuare în ceea ce privește numărul angajaților cu 7,5% din cauză că s-au desființat multe firme, iar valoarea adăugată a scăzut cu 17,3%.

În ceea ce priveşte media la nivelul Uniunii Europene, există aceeași tendință negativă. Singurul indicator ce indică o creștere este valoarea adăugată cu un procent de 1,2%. Din tendința negativă a acestor indicatori se deduce faptul că există probleme mari în ceea ce privește redresarea activităţii IMM-urilor.