Implicațiile Unificării Monetare Europene asupra Sistemului Bancar din România

Am ales această temă din curiozitatea de a afla mai multe detalii despre implicaţiile unificării monetare europene asupra sistemului bancar din România.

Prin intermediul acestui proiect am încercat să explic ce înseamnă unificarea monetară europeană şi ce schimbări trebuie făcute pentru a putea adopta moneda euro după care am continuat prin a prezenta costurile aferente adoptării monedei euro precum şi schimbările apărute în sistemul bancar din România ca urmare a unificării monetare europene.

1. Uniunea Monetară Europeană

Uniunea Monetară Europeană scoate în evidenţă unul din principiile de bază ale funcţionării unei comunităţi monetare: comunitatea monetară necesită o convergenţă a economiilor naţionale.

Aderarea la Uniunea Europeană reprezintă, fără îndoială, o condiţie de intrare în Uniunea Monetară Europeană. Noile state membre participă la Uniunea Economică şi Monetară de la data aderării, dar nu au putut adopta euro imediat deoarece Tratatul de la Maastricht solicită efectuarea unei evaluări privind capacitatea acestor ţări de a-si menţine poziţia financiară şi participarea la Mecanismul Ratelor de Schimb - ERM II, timp de cel puţin doi ani după aderare.

De asemenea, Tratatul asupra Uniunii Europene a creat criteriile de convergenţă drept o condiţie pentru intrarea în Uniunea Economică şi Monetară, pentru a se asigura că ţările care doresc să participe la zona euro trebuie să demonstreze, înainte de a li se permite aderarea, cel puţin un grad minim de convergenţă ce poate fi susţinută.

În momentul în care o ţară îndeplineste criteriile de convergenţă, ea poate adopta euro iar banca centrală devine componentă a Eurosistemului.

Încă de la început, Eurosistemul a recunoscut importanţa preschimbării rapide a monedelor naţionale, cu scopul de a contribui la menţinerea şi sporirea încrederii publicului şi a pieţelor financiare în moneda unică.

După introducerea euro, criteriile de convergenţă oferă destul de puţin confort, semnele evidente de divergenţă reprezentând o provocare pentru Banca Centrală Europeană mulţi ani de acum înainte. Dacă aplicarea Tratatului de la Maastricht s-a materializat printr-o puternică convergenţă a ratelor inflaţiei şi a deficitelor bugetare ale ţărilor membre, diferenţele între state rămân importante, mai ales în ceea ce priveşte standardele de viaţă, nivelul şomajului şi competitivitatea.

De asemenea lucrul cel mai important care trebuie reţinut în legătură cu Banca Centrală Europeană este acela că ea este răspunzătoare pentru stabilitatea preţurilor în întreaga zonă a monedei unice.

2. Implicaţiile unificării monetare europene asupra sistemului bancar din România

Sistemul bancar românesc este reprezentat prin Banca Naţională a României şi prin cele 42 de instituţii de credit.

Sistemul bancar cuprinde:

- cadrul instituţional, format din banca centrală cu rol de coordonare şi supraveghere, băncile comerciale şi alte instituţii financiare asimilate acestora;

- cadrul juridic, format din ansamblul reglementărilor care guvernează activitatea bancară.

Începând cu anul 2007, activitatea bancară este reglementată de Ordonanta de Urgenţă nr. 99 / 2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, care realizează armonizarea legislaţiei româneşti cu cea europeană.

O structură legislativă bine fundamentată reprezintă o condiţie esenţială pentru creşterea încrederii şi securităţii utilizatorilor monedei unice.

2.1 Integrarea juridică a BNR în Eurosistem

Dispoziţiile legislaţiei naţionale (îndeosebi ale statutului BNR, dar şi ale altor acte normative) de natură să împiedice îndeplinirea misiunilor legate de Eurosistem sau respectarea deciziilor BCE sunt incompatibile cu funcţionarea eficientă a Eurosistemului după adoptarea euro de către statul român. În consecinţă, legislaţia naţională trebuie adaptată pentru a se asigura compatibilitatea cu Tratatul şi cu Statutul din perspectiva misiunilor legate de Eurosistem.