Influenta Politicii Fiscale asupra Activitatii Bancare de Retail din Romania

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Influenta Politicii Fiscale asupra Activitatii Bancare de Retail din Romania.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 15 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Banci

Extras din document

Introducere

Sistemul bancar românesc a cunoscut în ultimii ani o serie de mutatii, care au condus la transformarea sa dintr-un sistem bancar specific unei tări cu economie de comandă (la începutul anului 1990), într-un sistem bancar functional, specific unei economii de piată. Transformările nu au fost întotdeauna line, nu au venit întotdeauna din interiorul sistemului, Banca Natională a României având în acest proces o misiune dificilă si un rol hotarâtor, pe linia reglementărilor si prin supravegherea bancară exercitată, în ultimii ani cu tot mai multă eficientă.

Pe piata bancară românească în ultimii ani au început să se simtă unele „miscări” importante care denotă o anumită crestere a concurentei. De fapt, intrarea pe piata a unor bănci străine ca Société Générale, Raiffeisen, si extinderea activitătii ING Bank sau ABN AMRO Bank, au fost de natura să schimbe strategiile băncilor, să le determine să treacă la o abordare mai agresivă a pietei, să marească nivelul investitiilor. Recent, mai ales pe piata de retail banking putem găsi ipostaze ale concurentei bancare dintre cele mai îmbucurătoare pentru clienti, însemnând de fapt practici existente deja pe pietele europene dezvoltate (de cele mai multe ori, însemnând implementarea în România, de către unele bănci străine a unor servicii si produse bancare pe care le ofereau de ceva vreme pe pietele lor de origine, întrucât printre cele mai active bănci întâlnim BRD-GSG, Unicredit România, Raiffeisen Bank, ABN Amro Bank sau ING Bank).

Piata retail-ului bancar este una cu o dinamică dintre cele mai puternice din ultimii ani. Asta si pentru faptul că operatorii de pe piata bancară au înteles faptul că orientarea pe cerintele clientului nu duce decât la consolidarea imaginii si de ce nu, a profitului. Retail banking-ul a trecut la noi de faza de început. Și asta fiindcă aderarea la UE a adus cu sine cresteri economice importante, care se regăsesc si în dinamica serviciilor bancare.

”Retail banking-ul va ramâne domeniul cu cele mai mari oportunităti de dezvoltare atât în sfera economisirii si investirii cât si în sectorul creditării”, a apreciat fostul presedinte al BCR, Nicolae Dănilă, care a adus ca argumente cresterea economică durabilă, cresterea continuă a veniturilor populatiei, rata inflatiei în scădere spre o valoare cu o singură cifră si altele.

CAPITOLUL I. Retail banking – caracteristici generale

Activitatea bancară cu persoanele fizice este cunoscută şi sub denumirea de retail banking, iar cea privind companiile drept activitate de corporate banking.

În ultima perioadă, băncile acordă din ce în ce mai multă importantă segmentării clientelei, cea ce a condus si la o reconsiderare a notiunii de retail banking. Astfel, prin retail banking se consideră activitatea bancară întreprinsă cu populatia. Tot mai multe bănci isi dezvoltă în structura functională departamente specializate pe profesii liberale,întreprinderi mici si mijlocii, datorită cresterii luptei de concurentă si dezvoltării acestor tipuri de afaceri.

Bancherii, intuind această oportunitate, au început să-si orienteze business-ul către retail banking. Populatia începe la rândul ei să înteleagă noul concept. Să utilizeze băncile ca partener într-un joc din care toti au doar de câstigat. Cu alte cuvinte, începe să-si europenizeze mentalitatea.

Alături de companii( regii autonome, societăţi naţionale, societăţi comerciale), persoanele individuale reprezintă al doilea mare segment de clienţi vizat de bănci în operaţiunile lor de plasare a fondurilor atrase în cadrul activităţii generale de intermediere.

Retail Banking-ul se caracterizează printr-un număr mare de clienţi, conturi şi tranzacţii, o mare varietate de produse şi servicii, o dependenţă strânsă faţă de evoluţia noilor tehnologii, precum şi un nivel ridicat de cooperare între bănci, comercianţi, firme şi consumatori.

În România, majoritatea societăţilor bancare includ activitatea cu întreprinderile mici şi mijlocii în cadrul activităţii de corporate banking, iar altele o monitorizează ca atare, în acest din urmă caz, piaţa clientelei fiind reglementată în trei categorii:

-corporate banking;

- retail banking;

- întreprinderile mici şi mijlocii ;

Rolul diviziei retail este de a dezvolta relaţii de afaceri, în principal cu persoanele fizice. Există societăţi bancare care cuprind în sectorul retail şi întreprinderile mici şi mijlocii.

Pe plan internaţional, această problemă nu este rezolvată unitar. Unele bănci includ întreprinderile mici şi mijlocii fie la activitatea corporatistă, fie la activitatea de retail, alte bănci au organizat divizie separată pentru întreprinderi mici şi mijlocii.

Sistemul bancar românesc s-a transformat continuu, absorbind o parte din inflexiunile evoluţiei economiei româneşti. Reforma profundă a dat naştere la un nou sistem bancar, diferit fundamental atât la nivel operaţional, cât şi structural faţă de sistemul care a funcţionat până în 1990.

Noua istorie a sectorului bancar intern a fost marcată de elemente cu o semnificaţie deosebită, precum apariţia şi consolidarea unei comunităţi a băncilor comerciale independente, constituirea şi întărirea treptată a structurii şi activităţii de supraveghere spectifice unui mediu bancar dezvoltat, extinderea pe piaţa românească a activităţii instituţiilor bancare internaţionale, formarea unei culturi bancare pe piaţa locală, concomitent cu apariţia de noi produse şi servicii adaptate cerinţelor unei clientele tot mai sofisticate, intensificarea concurenţei pe o piaţă încă insuficient consolidată, formarea şi dezvoltarea pieţelor financiare adiacente – de capital, de asigurări, de leasing şi a fondurilor de investiţii – monitorizate de instituţii specifice de reglementare şi supraveghere. Nu pot fi uitate nici puşeurile inflaţioniste, cum a fost cel din 1997, sau turbulenţele induse pe piaţa monetar-valutară, care au pus probleme deosebite băncilor din România şi economiei naţionale în general.

Fisiere in arhiva (1):

  • Influenta Politicii Fiscale asupra Activitatii Bancare de Retail din Romania.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR