Introducere în comerțul electronic din România

Comertul electronic (eComertul) a aparut in jurul anului 1994 si este comertul care se desfasoara prin mijloace electronice, adica prin calculatoare si sisteme de telecomunicatii.

Cea mai mare parte a comertului electronic este cel care se desfasoara intre cumparatori-persoane si comercianti-companii se realizeaza prin reteaua publica a Internetului si, de aceea, a spune eComert echivaleaza cu a spune comert pe Internet sau comert in timp real (online).

Potrivit Prof. Vasile Baltac, o definitie a comertului electronic ar fi : “…orice forma de tranzactii in afaceri in cadrul careia partile interactioneaza electronic in loc de realizarea de schimburi fizice sau contact fizic direct…”

Simplu spus , eComertul este un comert rapid, care se desfasoara in timp real, si comod, iar cumparatorii si comerciantii au drept piata, prin Internet, intreaga lume, magazinele fiind deschise “24 din 24”.

In comertul electronic informatia circula intre agentii implicati in afacere (vanzator, cumparator, banca, transportator, agent de service), fara a utiliza suportul de hartie (imprimanta sau fax).

Instrumentele de plata in cadrul eComertului sunt cardurile bancare, cecurile electronice, scrisorile de credit electronice, ordinele de transfer electronice si, in general, orice instrument bancar de initiere a unei plati, care poate fi pus sub forma electronica si pentru care exista un sistem de procesare.

AVANTAJELE COMERTULUI ELECTRONIC

Din pozitia cumparatorului, avantajele sunt legate de:

- Timp: cumparatorul poate vizita mai multe magazine virtuale intr-un timp foarte scurt (mult mai scurt decat timpul pe care il implica prezenta fizica a unei persoane intr-un magazin real)

- Libertatea de a alege: datorita numarului mare de magazine pe care clientul le poate vizita, acesta va avea posibilitatea de a alege un produs in functie de numarul mult mai mare de optiuni (pret, data livrarii, culoare etc)

Din punct de vedere al companiilor ce utilizeaza comertul electronic, se disting urmatoarele avantaje:

- Cresterea semnificativa a vitezei de comunicare, in special pentru comunicatiile internationale: mai multe companii pot stabili o platforma de colaborare, prin intermediul careia sa poata sa conceapa si sa dezvolte diverse produse impreuna; comunicarea prin telefon sau fax ar insemna o incetinire drastica a acestor procese de conceptie sau dezvoltare

- Reducerea unor costuri: de exemplu, utilizand e-mailul (posta electronica) se reduc costurile cu posta sau mesageria, dar si costurile referitoare la miscarea hartiilor (circa 7% din cheltuielile facute cu comertul traditional se datoreaza miscarii hartiilor)

- Intarirea relatiilor cu furnizorii si clientii: printr-un site Web, clientii companiei vor fi pusi la curent cu ultimele produse aparute, li se va oferi suport tehnic pentru produsele cumparate, putand chiar sa ofere sugestii pentru eventualele imbunatatiri ale produselor, serviciilor etc; pe unele site-uri cumparatorii pot “construi” produsul pe care vor sa il cumpere (culori, materiale, inscrisuri etc); furnizorilor li se poate oferi in cadrul acestui site un domeniu special in care isi pot prezenta si ei la randul lor ultimele noutati

- Existenta unei cai rapide si comode de furnizare a informatiilor despre companie: prin intermediul unor site-uri Web, a intraneturilor si extraneturilor

- Canale alternative de vanzare: desfasurarea afacerilor prin intermediul unui astfel de site.

MODELE DE COMERT ELECTRONIC

Analizand aplicatiile curente dezvoltate pe Internet, identificam urmatoarele modele de afaceri in comertul electronic:

- Magazin electronic (e-shop): un magazin electronic se implementeaza prin intermediul unui site Web; acesta este gestionat de companie, prin marketingul si vanzarile propriilor produse si servicii; minimal, contine catalogul de produse sau servicii cu descrieri tehnice si comerciale pentru fiecare pozitie din catalog; aceste descrieri sunt gestionate in general de un Sistem de Gestiune al Bazelor de Date (SGBD); acesta se va ocupa cu stocarea si manipularea datelor si cu oferirea posibilitatilor de acces la date; varianta medie contine facilitati prentu preluarea comenzilor (prin e-mail sau forme interactive pe care le vor completa clientii), iar varianta extinsa cuprinde si posibilitatea efectuarii on-line a platii (prin carti de credit sau alte variante electronice)

- Aprovizionarea electronica (eProcurement): pentru procurarea bunurilor si serviciilor, marile companii si autoritati publice organizeaza licitatii; prin publicarea pe Web a specificatiilor ofertei, scade atat timpul cat si costul de transmisie, marindu-se si numarul de firme care iau parte la licitatie; astfel, creste concurenta si scade pretul

- Magazin electronic universal (eMall): ca si in lumea reala, magazinul electronic universal este o colectie de magazine electronice, reunite sub o umbrela comuna si care, in general accepta metode de plata comune

- Piata unui tert (3rd party marketplace): se apeleaza la o interfata utilizator pentru catalogul de produse al companiei, interfata ce apartine uni tert (in general, furnizor de servicii Internet sau o banca); aceasta metoda are avantajul ca interfata este unica pentru mai multi producatori, utilizatorii fiind familiarizati cu utilizarea ei

- Comunitati virtuale (virtual communities): valoarea cea mai importanta a uei comunitati virtuale este data de catre membrii sai (clienti sau parteneri), care adauga informatii proprii peste un mediu de baza furnizat de companie; fiecare membru poate oferi spre vanzare produse sau servicii sau poate adresa cereri de cumparare a unor produse sau servicii; calitatea de membru al unei comunitati virtuale presupune plata unei taxe

- Furnizor de servicii cu valoare adaugata pentru canalele de comert electronic (value chain service provider): furnizorii de servicii sunt specializati pe functii specifice, cum ar fi asigurarea logisticii, plata electronica sau expertiza in