Marketingul Bancar și Perspectivele Sale

Marketingul bancar

Marketingul este considerat astazi factorul esential in succesul unei organizatii, indispensabil in dezvoltarea sa economico-sociala, solutie miraculoasa ce rezolva problemele acesteia, instrument de baza in atingerea marilor performante, dar si in evitarea riscului . In industria bancara, au loc in mod continuu, schimbari majore, datorate aparitiei economiei de piata, cu noile reglementari legislative aparute si bineinteles, o tehologie mult imbunatatita si a unei game mai largi de produse si servicii oferite clientilor indiferent ca sunt persoane fizice sau juridice.

Este foarte important pentru o banca ca produsele si serviciile pe care le ofera sa fie alese de potentiali clienti, pentru ca toate bancile ofera produsele si serviciile lor acelorasi clienti, iar acestia trebuie atrasi mai ales prin prezentarea cu succes a ofertelor bancilor spre publicul larg. Pentru a supravietui, o banca are nevoie in mod continuu de a veni cu ceva nou, adica produselor pe care le ofera sa le adauge ceva nou, interesant, si sigur noi inovatii in domeniu fie tehnologice, fie in domeniul relatiilor cu clientii sau alte si alte ramuri.

In cadrul celei de-A Cincea Intalniri Europene de Marketing Financiar, Philip Kotler afirma ca se pot considera cinci faze succesive ale marketingului bancar si anume :

1. Marketing – reclama, promovarea vanzarilor, publicitate. Odata cu dezvoltarea concurentei in anumite sectoare – de exemplu cel al conturilor de economii de la sfarsitul anilor 50 - , a fost nevoie ca bancile sa recurga la publicitate si la tehnici de promovare a vanzarilor; de aici si conceptul ca marketingul este reclama si promovare a vanzarilor.

2. Marketing – amabilitate si buna deservire. Bancile au observat ca este usor sa ii faca pe clienti sa vina la ele, dar este mult mai greu sa ii faca sa ramana; astfel s-au gandit ca intr-o atmosfera mai prietenoasa, mai amabila si intr-un decor mai primitor, clientii ar putea sa se simta mai bine si ar putea ramane pe o perioada mai indelungata.

3. Marketing – inovatie. S-a dovedi in scurt timp ca doar o schimbare a atmosferei nu este de ajuns pentru atragerea si pastrarea clientelei si ca este nevoie de mai mult decat atat. Astfel, bancile au introdus noi produse bancare ca cartile de credit, liniile de credit „overdraft” si au dezvoltat alte instrumente de marketing.

4. Marketing – o buna pozitionare. Nici aceste schimbari nu au adus mari modificari in delimitarea bancilor ci a fost nevoie de alte schimbari; unele banci s-au indreptat spre clientii cu varste cuprinse intre 25-45 de ani, altele spre persoanele mai in varsta, altele spre cele cu venituri mai mari.

5. Marketing – analiza, planificare si control, care sunt foarte importante in evaluarea potentialului diferitelor segmente de piata, si dezvoltarea sistemelor de motivare adecvate.

In cadrul strategiilor de promovare a produselor bancare foarte importanta este publicitatea. Bancile comerciale urmaresc prin publicitate o informare cat mai cuprinzatoare a persoanelor fizice si juridice interesate de produsele si serviciile bancare pe care le pot oferi . Publicitatea inseamna relatii publice, contactarea personalitatilor si interventia in cadrul reuniunilor publice pentru a prezenta banca sau produsele sale. Astfel, scopul urmarit de bancile comerciale este prosperitatea tuturor partenerilor implicati: si a bancilor care isi pun la dispozitie produsele dar si a clientilor fie ei persoane fizice sau persoane juridice, pentru satisfacerea intereselor celor implicati. Strategiile de marketing bancar pot fi foarte diversificate in functie de nevoile ce se cer a fi satisfacute in cadrul fiecarui sistem economic national.

In perioada economiei cu planificare centralizata, sistemul bancar romanesc a fost organizat conform modelului sovietic de monobanca. Astfel, in economie era Banca Nationala a Romaniei (BNR), care exercita atat functii de banca de emisiune, cat si unele functii de banca comerciala. Alaturi de BNR, mai existau si patru banci specializate in finantarea unui anumit sector de activitate economica:

a) Banca Romana de Comert Exterior, redenumita Bancorex, era specializata in finantarea intreprinderilor de comert exterior si detinea cea mai mare parte a rezervelor valutare ale tarii.

b) Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara, in prezent Raiffeissen Bank, finanta intreprinderile agricole si agroindustriale.

c) Banca de Investitii, in prezent BRD-GSG, acorda credite pe termen lung si era responsabila de finantarea investitiilor.

d) CEC detinea monopolul in mobilizarea economiilor populatiei si aloca o parte din resursele sale sub forma imprumuturilor pentru constructia de locuinte. In plus, mai existau patru banci straine carora li se pemiteau sa efectueze o gama restransa de operatiuni in valuta si 860 de cooperative de credit organizate intr-o retea si mai mult de 6000 de case de ajutor reciproc.