Masa monetară

În anul 2000, masa monetară (M2) a crescut cu 38%, într-un ritm mediu lunar de 2,7 %, ajungând la 31 decembrie la 185 060 miliarde lei. Pe fondul unei creşteri nominale sub nivelul inflaţiei s-a produs comprimarea cu 1,9% a stocului real de bani.

Masa monetară în sens retrâns (M1) a însumat 46331 miliarde lei, cu 56,2 procente mai mult faţă de sfârşitul anului precedent. Ritmul mediu lunar de creştere, de 3,8 la sută, situat peste cel al masei monetare totale, a condus la majorarea cu 2,9 puncte procentuale a ponderii sale în M2, în defavoarea cvasibanilor.

Numerarul în afara sistemului bancar a cumulat 25742 miliarde lei, reprezentând 3,2 la sută din produsul intern brut. Creşterea de 48,2 la sută faţă de anul precedent a determinat majorarea ponderii acestuia în M2 cu un punct procentual.

Disponibilităţile în conturi la vedere au avut cea mai ridicată creştere între componentele masei monetare; 67,4 la sută. Soldul acestora a atins la 31 decembrie 2000 valoarea de 20589,4 miliarde lei, reprezentând 11,1 la sută din M2.

Cvasibanii au crescut cu 32,8 procente, într-un ritm mediu lunar de numai 2,4 procente, totalizând un volum de 138729 miliarde lei. Contribuţia componentei în lei a cvasibanilor a fost inferioară celei a componentei în valută, acestă evoluţie fiind rezultatul deteriorării cursului de schimb al leului faţă de dolarul SUA.

Economiile populaţiei în lei din sistemul bancar s-au majorat cu doar 13,5 la sută, într-un ritm mediu lunar de 1,1 procente, astfel încât volumul acestora a ajuns la 44549 miliarde lei. Dinamica modestă a acestei componente a condus la continuarea reducerii ponderii depozitelor populaţiei în M2, de la 33,5 la sută în decembrie 1998 la 29,3 la sută în decembrie 1999, respectiv 24,1 la sută în decembrie 2000. Reducerea cu 19,3 procente în termeni reali a acestui indicator în anul 2000 a fost ifluenţată, în principal de:

1. atractivitatea mai ridicată, prin cost şi grad de risc, a titlurilor de stat emise de Ministerul Finanţelor, afirmaţia este susţinută de creşterea cu 12327 miliarde lei a titlurilor de stat deţinute de sectorul nebancar

2. preferinţa populaţiei pentru economisirea în valută, ca urmare a deprecierii în termeni reali a monedei naţionale faţă de dolarul american.

Depunerile în valută ale rezidenţilor exprimate în lei s-au majorat cu 48,3 la sută, reprezentând 40,4 procente din masa monetară. Creşterea a fost determonată, în special, de deprecierea monedei naţionalle şi, în mica măsură, de majorarea efectivă a acestor depozite (cu 4,4 la sută, respectiv 122 milioane dolari). La 31 decembrie 2000 depozitele în avlută în sistemul bancar reprezentau echivalentul a 2887 milioane dolari. Creşteri mai însemnate au fost localizate la societăţile comerciale cu capital privat (11,1 la sută) şi la populaţie (8,9 la sută), în timp ce depunerile agenţilor economici cu capital integral sau majoritar de stat au scăzut (cu31,1 la sută). Înregistrarea unor dinamici diferite la nivelul categoriilor de depunători nu a modificat însă ordinea de ierarhizare.

Baza monetară (M0) a crescut în perioada analizată cu 47,8 procente, ajungând la o medie zilnică de 51281 miliarde lei în decembrie 2000, atât pe seama numerarului în afara băncii centrale, cât şi a disponibilităţilor băncilor în conturile curente deschise la Banca Naţională.

Numerarul în afara Băncii Naţionale a crescut de la o medie zilnică de 17674 miliarde lei în decembrie 1999 la 27392 miliarde lei în decembrie 2000. În cursul anului 2000, dinamica numerarului în circulaţie a fost determinată, în afara influenţelor sezoniere, şi de factori de circumstanţă.

Creditele în lei s-au majorat cu 24,4 la sută, atingând 30411 miliarde lei în decembrie 2000. Creditele în valută exprimate în lei au crescut cu 34 la sută, în exclusivitate pe seama deprecierii monedei naţionale faţă de dolarul american. Echivalentul lor în valută s-a diminuat cu 5,6 la sută şi a ajuns la sfârşitul anului la 1720 milioane dolari. Aceste credite au avut o evoluţie inegală pe parcursul anului; astfel, în intervalul ianuarie – mai, volumul creditului în valută a crscut cu 6 procente, în timp ce în perioada imediat următoare aceste credite s-au diminuat cu 10,9 procente.