Monografie a unei bănci cu caracter internațional - CitiBank

Capitolul 1.Sistemul bancar din Statele Unite ale Americii

Unul dintre cele mai importante sisteme bancare din economie, un sistem cu o importantă influență mondială cea cunoscut cele mai surprinzătoare evoluții este sistemul bancar din Statele Unite ale Americii. După cum se stie, sistemul bancar al Statelor Unite este reprezentat de Sistemul Federal de Rezerve, un sistem semi-guvernamental al cărui președinte actual este Ben Bernank.

Evoluţia și structura sistemului bancar SUA, a fost mereu un subiect foarte disputat pe plan politic.. Structurarea sistemului financiar-bancar se supune unui proces, de reglementare sau de dereglementare, de adaptare, respeciv transformare continuă. Prin intermediul acestei modificară pe de o parte, se confirmă, nevoile interne ale economiei, iar pe de altă parte cerinţelor sistemului financiar internaţional.

În prezent, Sistemul bancar al Statelor Unite ale Americii are o structură de tip piramidă, cu o însemnătate distinsă. Astfel, în varf se plasează Sistemul Federal de Rezervă şi organismele federale. Federal Reserve System(FED) are în componența sa 12 bănci federale, care corespund celor 12 districte.Aceasta are la conducere Consiliul Guvernatorilor, compus din 7 persoane, pe o durată de 14 ani, numite de preşedinte.

Până a prezenta structura sistemului bancar american, pentru început considerăm că este nevoie să menționăm evenimentele cele mai importante care au condus la formarea lui.

Prima bancă a apărut în contextul Revoluţiei Americane și a fost instaurată de Congres în anul 1781 de către administratorul finanţelor, Robert Morris. Aceasta a purtat numele “The Bank of North America“ și a fost creată în Philadelphia.

După care, Alexander Hamilton, primul Secretar al Trezoreriei Naționale propune înființarea unei bănci centrale (anul 1790). Aceasta s-a fondat în anul următor sub forma Băncii Statelor Unite fiind activă până în 1811. După finalizarea războiului, s-a înfiinţat a doua Bancă a Statelor Unite, în anul 1816, care a intervenit în cadrul economic oferind echilibrul financiar ce s-a pierdut odată cu deflaţia de după război. Activitatea acestei bănci a durat până în anul 1832.

Datorită lipsei băncii centrale, Uniunea federală se afla într-o perioadă de instabilitate financiară, în anii 1837 şi 1839 confruntându-se cu renumitele “crize ale băncilor”, câteva state americane având grave probleme financiare.

Prin urmare, foarte multe bănci au ajuns în prag de faliment declanşandu-se crize minore, pe parcurs intensificându-se fenomenul până la la criza financiară majoră din 1857. La începutul secolului al XX-lea, SUA deținea unul dintre cele mai dezvoltate sisteme bancare, având în compoziția sa 20.000 de bănci. Acesta deţinea 40% din valoarea totală a depozitelor din întreaga lume.

În evoluţia băncilor, un alt moment marcant este redat de criza economică din anii 1929 – 1933. Recesiunea economică s-a manifestat în majoritatea ţărilor dezvoltate, creând efecte nimicitoare în SUA prin crahul bancar de mari proporţii, mai exact 36 % din bănci au fost declarate în stare de faliment. În aceste condiții s-a conturat statutul băncii de depozit, impunându-sec un regim restrictiv de control asupra modului de utilizare a resurselor în procesul de creditare și asupra tuturor instituţiilor de credit care primeau depuneri.

Odată cu instaurarea administraţiei Clinton şi a unor noi reglementări, treptat băncile din SUA au cunoscut o dezvoltare impresionantă.

În prezent, din cauza structurii federale a statelor şi Constituţiei ţării, sistemul bancar american se caracterizează prin descentralizare, dar și prin specializarea activităţii bancare rezultată în urma crizei economice din 1929-1933.

O caracteristică a sistemului bancar american, este dată de opţiunea băncilor de a alege între cele două tipuri de statut: National Bank (bancă federală) sau State Bank (bancă într-un stat anumit), întregindu-se cu regimul „one state banking”, idee ce face referire la separarea activităţii bancare financiare de cele financiare.

În acest mod, se disting următoarele categorii de instituţii bancare:

- Bănci comerciale –care funcționează ca intermediari ai activităților dintre agenţii bancari şi cei non-bancari. Acestea sunt calificate în a primi depozite la vedere şi în a acorda credite pe termen scurt. Cel mai bun exemplu ca și bancă comercială este Citibank.

- Bănci de economii – sunt acele instituţii specializate în atragerea de resurse băneşti (American Savings Bank).

- Bănci de investiţii. Instituție financiară ce creditează societăți pentru realizarea de investiț, participând în același timp la luarea în gestiune a participanţilor întreprinderilor și oferind servicii financiare de specialitate (Goldman Sachs).

- Bănci ipotecare. Acestea au ca și scop obţinerea de profit prin emisiuni de titluri de valoare (Fannie Mae)

- Băncile “peer-to-peer” Sunt instituții care funcționează în mod asemănător cu băncile virtuale, numai că utilizează un sistem de licitaţii (Prosper).

Banca centrală a Statelor Unite ale Americii este cunoscută sub denumirea The Federal Reserve System (Sistemul Federal de Rezervă) sau FED și este considerată cea mai puternică instituţie bancară ce emite şi administrează politica de credit şi politica monetară naţională.