Cuprins
- Cuprins: 2
- Cap. 1. Caracteristici ale sistemului bancar britanic 3
- 1.1. Scurt istoric 3
- 1.2. Tipuri de activităţi bancare 4
- 1.3. Indicatori de apreciere 4
- 1.4. Factori de influenţare 6
- 1.5. Tendinţe 6
- Cap. 2. Banca Centrală a Marii Britanii 8
- 2.1. Scurt istoric 8
- 2.2. Obiectivele Băncii Angliei 10
- 2.3. Funcţii principale 11
- 2.4 Instrumente folosite şi caracteristici definitorii 13
- Cap. 3. Bănci reprezentative 15
- 3.1. Barclays Bank 15
- 3.2. HSBC Bank 17
- 3.3. Lloyds TSB Bank 18
- Cap. 4. Concluzii 20
- Bibliografie 23
Extras din referat
Cap. 1. Caracteristici ale sistemului bancar britanic
1.1. Scurt istoric
Dezvoltarea economică a Marii Britanii a fost determinată atât de activitatea comercială cât şi de împletirea acesteia cu activitatea bancară. Instituţiile financiare britanice (bănci de depozite, bănci de afaceri, societăţi de asigurări, burse de valori şi de mărfuri etc) erau solide şi bine organizate pe un teritoriu restrâns, care permite contactul direct şi adaptarea rapidă la noile condiţii.
Instrumentele de credit puternic diversificate (titluri de credit private şi publice, conturi de vedere şi valori mobile), oferă o gamă amplă de posibilităţi, intermediatori financiari (Banca Angliei, Tezaurul, băncile comerciale) de a acţiona pe piaţa creditului şi pe piaţa valorilor mobiliare
Începuturile Băncii Angliei sunt legate de Revoluţia din 1688, care i-a dus pe Wilhem de Orania şi pe Mary la tron. Acest eveniment a adus Angliei o anumită stabilitate politică, necunoscută de aproape un secol. Chiar dacă comerţul a sporit, finanţele publice erau încă slab dezvoltate, iar sistemul monetar şi de credit erau în haos.
Aurarii fuseseră păgubiţi de neglijenţa gestiunii financiare a regilor din dinastia Stuart. Astfel, au existat mai multe idei pentru înfiinţarea unei bănci naţionale sau publice, care să mobilizeze resursele naţiunii.
În cele din urmă, s-a optat pentru propunerea lui William Paterson, care prevedea un împrumut de 1,2 miliarde de lire acordat statului, în schimbul căruia cei care subscriau erau integraţi în Consiliul Guvernatorilor Băncii Angliei.
Cu toate că noua bancă şi-ar fi putut risca întregul capital împrumutând statul, subscrierea s-a dovedit a fi, în cele din urmă, una populară, iar banii au fost strânşi în doar câteva săptămâni. Carta Regală a fost sigilată pe 27 iulie 1694, iar Banca şi-a început astfel rolul de bancher al statului şi de gestionar al datoriei publice, roluri pe care şi le menţine şi astăzi.
Banca nu era singurul emitent de bancnote al acelor vremuri, însă celelalte bănci engleze erau sortite eşecului, mai ales în condiţiile de schimb foarte dificile care au caracterizat anii 1820 şi 1830. Începând cu 1828, pentru a satisface cererea de monedă bună, Banca a început să-şi deschidă sucursale în toate oraşele importante din provincie. Se formează aşadar sistemul bancar britanic.
1.2. Tipuri de activităţi bancare
Sistemul bancar britanic este unul specializat si compartimentat Băncile britanice de retail există într-un număr mare dezvoltând o reţea largă de unitaţi. Alături de aşa-zisele merchant banks, accepting houses şi discount houses.
- instituţii bancare a căror activitate constă mai degrabă în vânzarea unor servicii, decât plasarea fondurilor proprii sau colectarea acestora, oferind întreaga gamă de servicii naţionale şi internaţionale pentru întreprinderi şi alte bănci: fuziuni şi emisiuni internaţionale.
- există bănci comerciale (commercial banks) şi case de compensaţie (clearing houses), specializate în colectarea depunerilor, gestiunea mijloacelor de plată şi acordarea creditelor curente.
Spre deosebire de alte sisteme bancare europene, cel britanic prezintă un număr redus de bănci. Dintre acestea, cele mai importante ca anvergură pentru activitatea bancară de retail amintim: Barclays, HBOS, HSBC Bank, Loyds TSB, Royal Bank of Scotland, NatWest.
Pornind de la tipurile de depozite pe care le acceptă, băncile britanice pot fi împărţite în:
- Băncile primare care derulează operaţiuni prin intermediu mecanismului de plăţi în interiorul ţării, oferă un sistem de transfer monetar, prin intermediul conturilor curente.
- Băncile secundare nu sunt parte a mecanismului de plăţi şi nu participă la sistemul de compensare. Majoritatea depozitelor acestor bănci sunt depozite la termen, în mare parte în valută, chiar dacă acest aspect diferă de la o bancă la alta.
Acestea nu sunt singurele instituţii financiare care acceptă depozite. Alte instituţii financiare cum ar fi, building societies (societati de finanţare imobiliară), uniunile de credit şi National Saving and Investement au dreptul să accepte depozite
Preview document
Conținut arhivă zip
- Monografie Sistemul Bancar din Marea Britanie.doc