Parafiscalitatea, modalitate de finanțare a instituțiilor publice

1. NOTIUNEA DE PARAFISCALITATE

Parafiscalitatea este un termen nou, pe care îl auzim din ce în ce mai des în ultima perioadă, un termen despre care nu am învatat în şcoală, şi care se referă la numeroasele impozite sau taxe care nu se regăsesc în Codul Fiscal.

-Desi este una din cele mai dureroase probleme pentru întreprinzători, nu s-a enuntat încă o metodă de reducere a ei, ci doar s-a constatat, Ministrul Finantelor declarându-si intentia de a reduce cu până la 35% numarul impozitelor parafiscale. Astfel, 71 de taxe parafiscale vor fi reduse, dar cele mari - TVA-ul si impozitul pe profit vor râmane neschimbate.

1* Astăzi în România există 558 de taxe şi tarife de natură fiscală şi nefiscală, în baza a 185 de acte normative. Din 558 de taxe, 74 sunt de natură fiscală, 484 sunt taxe şi tarife nefiscale.

La Ministerul Mediului sunt nu mai puţin de 102 de texe şi tarife, la Ministerul Administraţiei şi Internelor sunt 50, la Ministerul Economiei 41, la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii 40, la Ministerul Agriculturii 37, la Ministerul Sănătăţii 35, la Justiţie 30, Agenţia Sanitar-Veterinară are 29. *1

Referitor la modificările de “substanţă” ale principalelor taxe şi impozite în anul curent, ministrul de Finanţe a precizat că nu vor fi făcute astfel de schimbări.

“Vor rămîne neschimbate ca formulă de calcul şi cuantum impozitul pe venit, TVA, cota unică şi contribuţiile sociale. Avându-se în discuţii doar impozitul forfetar” a spus Pogea, în cadrul unui seminar organizat de Business Standard.

Potrivit ministrului, noul Cod Fiscal urmează să fie aplicat de la 1 ianuarie 2010.

România este considerate tara taxelor multe, iar unele dintre ele, aberante. Autoritatilor nu le este deloc greu când vine vorba sa ne faca sa bagam mâna adânc în buzunar pentru a plati sute de taxe..

Majoritatea taxelor aberante sunt instaurate de autoritatile locale si, de cele mai multe ori, administrarea acestor dari costa mai mult decât încaseaza statul de pe urma lor.

Acestea nu sunt însa singurele taxe ciudate pe care sunt nevoiti românii sa le plateasca în plina criza economica si astfel am ajuns cei care platim cele mai multe taxe din Uniunea Europeana.

Taxa radio-tv si taxa pentru apa menajera sunt alte taxe controversate. Prima trebuie platita de catre firmele care au sediul înr-un apartament. si proprietarul apartamentului plateste aceasta taxa, cu toate ca ea este deja platita de chirias.

Taxa pe apa menajera este este o taxa pe care o platim pentru apa pe care am folosit-o, desi suntem taxati si atunci când apa ne intra în locuinta.

1* http://www.tmctv.ro/articol_64111

2. PARAFISCALITATEA PRIVATĂ

Numărul de 484 de taxe si tarife nu este cel real, pentru că analiza MFP se limitează la taxele si tarifele încasate de instituţii ale statului.

Multe dintre „birurile" din România (biruri pentru că sunt impuse prin lege, si nu negociate între părţi, ca plată a unor servicii) sunt percepute de organisme private, precum Camera Notarilor, Corpul Experţilor Contabili si Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR), Camera Consultanţilor Fiscali, Camera Auditorilor Financiari sau de Camera Arhitecţilor.

Anul trecut, referindu-se la CECCAR, care între timp si-a „legiferat" onorarii minime, pentru care a intrat în atenţia Consiliului Concurenţei, fostul ministru al finanţelor, Varujan Vosganian, si-a exprimat nedumerirea de ce taxele percepute de membrii acesteia sunt taxe parafiscale, cât timp acestea sunt plăţi pentru efectuarea unor servicii.

Numai că toate aceste autorităţi profesionale (în cea mai mare parte despre ele este vorba) funcţionează în baza unor legi de organizare prin care statul le-a acordat monopol pe niste privilegii, printre care si perceperea de onorarii de la cei care sunt obligaţi prin lege să apeleze la serviciile lor.

Fiind instituite pe baza unui act normativ si fiind obligatorii, chiar dacă sunt percepute de o entitate privată, plăţile respective sunt taxe parafiscale, si nu preţuri ale unor servicii. De altfel, fostul ministru liberal si-a dat singur răspunsul în aceeasi conferinţă de presă, afirmând că „acest sistem de taxare parafiscală s-a dezvoltat mai mult sau mai puţin haotic, la presiunea unor grupuri politice sau unor grupuri de lobby"!

3. PARAFISCALITATEA SI INSTITUTIILE PUBLICE

Parafiscalitatea repreintă o modalitate de finantae a institutiilor publice.

Institutiile publice reprezintă ansamblul structurilor organizate create in societate pentru gestionarea afacerilor publice.

O treime din personalul bugetar din România este angajat în instituţii de stat care se autofinanţează sau care mai sunt si subvenţionate.

Cum se autofinanţează acestea? Prin taxe si tarife parafiscale.

Pentru simplificarea calculului, guvernele trecute au decis ca pentru finanţarea a 1.000 de astfel de bugetari să instituie câte o taxă, plătită evident de milioanele de contribuabili.

Asa s-a ajuns ca, la 450.000 de bugetari care se „autofinanţează", contribuabilii români să plătească 484 de taxe si tarife parafiscale.

În 2008 ponderea veniturilor nefiscale aduse de cele 484 de taxe si tarife în total venituri buget consolidat a fost de doar 3,2%, aproximativ o zecime din veniturile aduse de celelalte 74 de taxe de natură fiscală. Veniturile totale realizate în anul 2008 au reprezentat 32% din PIB (164,5 miliarde de lei), în comparaţie cu veniturile programate prin buget - de 37,2% din PIB (191 de miliarde de lei).

Principalele categorii de venituri supraestimate au fost evident fondurile europene (nerealizare de 1,6% din PIB) si, surpriză, veniturile nefiscale (nerealizare de 1,3% din PIB)! Acestea au depăsit nerealizările din TVA (de 1,2% din PIB) sau din accize si din impozitul pe profit (câte 0,5% din PIB).

Cu alte cuvinte, nu numai că aceste taxe sunt multe, dar sunt si ineficiente, dezamăgindu-i chiar pe oficialii Ministerului Finanţelor Publice, cu strânsa colaborare a cărora ele au fost impuse.

În consecinţă, Guvernul consideră că este necesară modificarea sau abrogarea anumitor acte normative care instituie diverse taxe si tarife, începând cu cele ale căror costuri de administrare sunt superioare încasărilor efective.

În acest sens, se are în vedere ca, până la finele acestei luni, să se constituie un grup de lucru format din reprezentanţi ai fiecărui minister sau instituţie publică implicată care să efectueze o analiză cost/beneficiu pentru fiecare taxă sau tarif în parte si analizarea oportunităţii menţinerii acestora.