Paralelă între inflație și șomaj

Există unele tari majore ale economie, ce depăşesc prin impact, dar şi prin mediatizare, orice alte aspecte. Inflaţia şi şomajul sunt de departe primele pe aceasta listă. Inflaţia constă într-o creştere a nivelului general al preţurilor, creştere autoîntreţinută şi fundamentată pe mecanismele macroeconomice. Tensiuni inflaţioniste pot apărea în orice economie şi la orice moment, inflaţia este însă un proces generalizat de deteriorare a situaţiei economice, intermediată de bani.

DEFINIŢII:

INFLAŢIE - Fenomen specific perioadelor de criză economică, constând în deprecierea banilor de hârtie aflaţi în circulaţie ca urmare fie a emiterii unei mase băneşti peste nevoile reale ale circulaţiei, fie a reducerii volumului producţiei şi circulaţiei mărfurilor, fapt care duce la scăderea puterii de cumpărare a banilor.

Inflaţia contemporană reprezintă un dezechilibru structurat monetaro-real, care exprimă existenţa în circulaţie a unei mase monetare ce depăşeşte nevoile economiei, fapt ce antrenează deprecierea banilor neconvertibili în aur şi a celor neconvertibili în general, ca şi creşterea durabilă şi generalizată a preţurilor. Nu orice sporire a preţurilor înseamnă inflaţie. Inflaţia este, înainte de toate, un fenomen monetar, fiind legată de excedentul de masă monetară peste nevoile reale ale economiei determinate de oferta de bunuri şi servicii scăzută.

Procesul inflaţionist are o istorie îndelungată şi s-a manifestat de-a lungul timpului cu intensităţi diferite şi cu schimbări de sens. Astfel, perioadele în care inflaţia s-a manifestat puternic în viaţa economică au fost consemnate de către istorici, prima astfel de menţiune datând din secolul al III-lea, când Imperiul Roman de Apus a traversat o gravă criză economică. Un alt moment istoric care a cunoscut o inflaţie de proporţii a fost trecerea de la bani din metale preţioase la cei de hârtie.

Pe termen lung inflaţia este prezentă în orice economie. Fenomenul nu poate fi controlat în totalitate, şi în acelaşi timp nu este dezavantajos pentru toată lumea.Cei care anticipează corect evoluţia inflaţiei pot mereu găsi metode de a se îmbogaţi, în detrimentul celor care nu o pot anticipa.

ŞOMAJ - Fenomen economic cauzat de crizele sau recesiunile economice, care constă în aceea că o parte dintre salariaţi rămân fără lucru, ca urmare a decalajului dintre cererea şi oferta de forţă de muncă; situaţia aceluia care nu se poate angaja din cauza imposibilităţii de a găsi un loc de muncă.

Şomajul este un fenomen social contemporan, fiind o urmare a întâlnirii şi confruntării dintre cererea şi oferta de muncă. Noţiunea de şomaj se poate traduce direct prin ”inactivitate”. Şomerii sunt un grup de persoane, din cadrul populaţiei active a unei ţări. Populaţia activă din punct de vedere economic include toate persoanele cu vărsta mai mare sau egala cu 15 ani, apte de muncă, şi care, într-o perioadă de referinţă specificată furnizează forţa de muncă (utilizată sau nu) pentru producerea de bunuri sau servicii în cadrul economiei naţionale.

Mai general spus, populaţia activă cuprinde populaţia ocupată şi şomeri. Astfel, populaţia activă neocupată (sau şomerii) reprezintă acel segment din populaţie care sunt în căutarea unui loc de muncă, nedeţinând unul în prezent, dar fiind disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile. În categoria de şomeri sunt incluse şi următoarele categorii:

- persoanele fără loc de muncă, disponibile să lucreze, care aşteaptă să fie rechemate la lucru sau care au gasit un loc de muncă şi urmează să înceapă lucrul la o dată ulterioară perioadei de referinţă;

- persoanele care în mod normal fac parte din populaţia inactivă (elevi, studenţi), dar care în perioada de referinţă au declarat că sunt în căutarea unui loc de muncă şi sunt disponibile să înceapă lucrul.

Criterii de clasificare a inflaţiei:

1. După locul şi modul de manifestare:

a) inflaţie a abundenţei, specifică ţărilor dezvoltate, având cauze de natură monetară, cantitate prea mare de bani faţă de cantitate mare de bunuri şi servicii;

b) inflaţie a penuriei, specifică ţărilor slab dezvoltate, datorată insuficienţei ofertei, surplusul de bani raportându-se la cantitatea mică de produse.

2. După ordinul de mărime:

a) absolut, excedent de masă monetară care nu are acoperire în mărfuri şi servicii;

b) relativ, dată de rata inflaţiei. Amplitudinea ei exprimă intensitatea inflaţiei.

Luând în considerare evaluările făcute la nivel internaţional, inflaţia poate fi:

a) târâtoare, liniştită şi presupune creşterea preţurilor de consum într-un ritm mediu anual

mai mic de 3%;

b) deschisă, moderată şi caracterizată prin creşterea preţurilor de consum < 6%;

c) rapidă <10%;

d) galopantă >10%.

Rata anuala a inflaţiei se calculeaza scăzând 100 din indicele anual al preţurilor de consum.

Inflaţia este un fenomen cumulativ, rezultat al tuturor creşterilor anterioare.

Tipuri de şomaj:

Şomajul poate fi clasificat în mai multe tipuri, în funcţie de o multitudine de factori cum ar fi: după raportul cerere-oferta sau după caracterul său.

O primă clasificare ar împărţi şomajul în voluntar şi involuntar. Şomajul voluntar apare atunci când muncitorii refuza oportunităţile de locuri de muncă apărute, preferând să rămână şomeri. În schimb, şomajul involuntar apare atunci când pe piaţa muncii sunt insuficiente locuri de muncă pentru a satisface toţi cei apţi de muncă.

În cadrul şomajului voluntar se încadreaza