Particularități ale activității instituțiilor financiare nebancare specializate pe oferirea de produse și servicii financiar-bancare populației

Cap.1 Sistemul financiar din România

1.1 Evoluţia activelor sistemului financiar

Băncile deţin poziţia dominantă în sistemul financiar românesc 1 . Celelalte tipuri de

instituţii financiare, deşi au cunoscut o creştere rapidă în ultimii ani, ocupă cote de piaţă

relativ scăzute ceea ce face ca impactul lor asupra stabilităţii financiare sa fie redus. Instituţiile

financiare nebancare cu activitate de creditare au intrat în sfera de reglementare, monitorizare şi

supraveghere a băncii centrale.

În primii ani ai tranziţiei, ritmul lent al macrostabilizării şi restructurării sectorului real a

întârziat procesul de diversificare a instituţiilor financiare. Totodată, lipsa de eficienţă a

reglementărilor şi supravegherii activităţii financiare alături de un management defectuos, au

favorizat colapsul unor jucători din piaţă şi au compromis temporar credibilitatea sectorului

financiar. Titlurile de stat şi certificatele de trezorerie emise de Ministerul Finanţelor au

fost, în acea perioadă, singurele instrumente de economisire care au făcut concurenţă

depozitelor bancare.

Până în 2000, sectorul bancar s-a confruntat cu un fenomen sever de

demonetizare şi dezintermediere. Începând, însă, cu 2001 se evidenţiază o tendinţă de creştere

economică susţinută care a contribuit decisiv la recâştigarea încrederii populaţiei în sectorul

bancar. Ca efect al unui amplu proces de restructurare şi privatizare, sectorul bancar este

astăzi dominat de capitalul privat (94,0 % din activele bancare), respectiv de cel străin (62,2

%). Reluarea, într-un ritm intens, a activităţii de creditare, s-a reflectat, în ultimii ani, în

creşterea ponderii creditului neguvernamental în PIB la 21,1 % în 2005 comparativ cu 10,1

% în 2001. De asemenea, expansiunea creditului neguvernamental a fost principalul factor de

creştere a ponderii activelor sistemului bancar în PIB la nivelul de 44.8% la finele anului

2005, contribuind totodată la diminuarea decalajului existent faţă de ţările candidate şi în

curs de aderare, în ceea ce priveşte gradul de intermediere financiară. Pornind de la niveluri

1 www.bnro.ro /ro/pubs

scăzute, activitatea instituţiilor financiare nebancare şi a pieţelor financiare a crescut substanţial

în ultimii ani, ca urmare a stabilizării m a c ro e co n om ic e , a nivelurilor crescute ale veniturilor,

precum şi a mediului macroeconomic extern favorabil.

Restricţiile impuse băncilor, în vederea limitării riscului asociat creditării, au favorizat

sectorul financiar nebancar. Luând în considerare cerinţele de protejare a împrumutaţilor, de

asigurarea a unor condiţii uniforme de operare pe piaţă, dar şi posibilul impact asupra băncilor

generat de nerambursarea creditelor acordate instituţiilor financiare nebancare, banca centrală a

încurajat iniţierea de măsuri de reglementare a acestor intituţii. În consecinţă, în present Banca

Naţională a României este direct implicată în procesul de implementare a legislaţiei privind

instituţiile financiare nebancare cu activitate de creditare2, o mare parte dintre acestea urmând

să intre în sfera sa de monitorizare.

Cu o pondere a activelor finanţate în PIB de 3,6 % şi o cotă de piaţă de aproximativ 6,8%

societăţile de leasing ocupau în 2005 locul secund în rândul instituţiilor de intermediere

financiară, cu un decalaj semnificativ faţă de sectorul bancar. Condiţiile stricte de autorizare,

incluzând capital minim de 200.000 Euro, precum şi restricţiile privind finanţarea prin emisiune

de obligaţiuni, impuse prin legislaţia recent intrată în vigoare, pot conduce, cel puţin într-o primă

etapă, la reducerea numărului de societăţi de leasing active pe piaţă sau la reorientarea unora

către leasing-ul operaţional.