Politicile și facilitățile de finanțare a statelor membre de către FMI

CAP. I DESPRE FMI

Fondul Monetar International exercita un interes constant in lumea economiei, a finantelor si a dezvoltarii. Universitarii studiaza rolul sau in istoria Sistemului Monetar International, guvernele se intereseaza de contributia la marile probleme monetariste si financiare internationale ale momentului, presa urmareste deciziile pe care le ia si observatiile pe care le formuleaza referitor la tarile puternice, iar conducatorii tarilor in curs de dezvoltare examineaza ajutorul financiar pe care il pot primi, precum si politica propusa.

Fondul Monetar International este o organizatie internatională care are 185 de tari membre, infiintata pentru a promova cooperarea monetara internationala, stabilitatea valutara si acorduri valutare sistematice, pentru a stimula cresterea economica si niveluri inalte de folosire a fortei de munca si pentru a acorda asistenta financiara temporara tarilor membre, in conditii adecvate, pentru a contribui la ajustarea balantei de plati.

1. Fondarea FMI-ului la Bretton Woods

FMI-ul este fondat in iulie 1944, la sfarsitul unei conferinte monetare organizate in mica localitate Bretton Woods. Conferinta se incheie prin redactarea proiectului de statut al FMI-ului, care va deveni text de referinta pentru functionarea Sistemului Monetar International. Marile orientari date de Fondul Monetar la sfarsitul acestei conferinte, in linii mari, sunt si astazi valabile. Este, deci, util, pentru a intelege misiunile FMI-ului sa intelegem scopul pentru care a fost creat.

Sistemul de la Bretton Woods continua sa trezeasca si astazi interesul economistilor, care se intreaba ce factori i-au permis sa mentina un regim de schimburi fixe timp de 25 de ani, intre 1945 si 1970. Ei cauta factorii care au garantat aceasta stabilitate: e oare actiunea FMI-ului? Putera economica a SUA? Absenta crizelor exogene? Controalele administrative asupra miscarilor de capital?

Astfel, nasterea regimului de la Bretton Woods inaugureaza reintoarcerea la cooperarea intre natiuni, la restabilirea liberului schimb, la stabilirea monedelor si la faza de expansiune fara precedent a economiei mondiale, fapte care vor permite regimurilor de la Bretton Woods sa ramana in anale ca unul din sistemele cele mai stabile care au existat vreodata.

In cursul perioadei de existenta a acestui regim, fondul joaca 3 roluri succesive: incita, mai intai, statele membre sa adopte paritati fixe si sa faca, dupa razboi, in asa fel ca monedele sa fie liber convertibile; incurajeaza apoi ajustarea economica in tarile industrializate, mai ales in cele europene; in sfarsit incearca fara succes, sa salveze sistemul de marile dificultati pe care le traverseaza la sfarsitul anilor ’60 creind drepturi speciale de tragere.

2. Statutul FMI-ului

Statutul FMI-ului este adoptat la Bretton Woods si contine 31 de articole care definesc obiectivele si regulile sale de functionare.

Cateva din ele sunt:

Art.1: Rolul FMI-ului

FMI-ul este infiintat ca o institutie permanenta insarcinta sa mentina o functionare armonioasa a Sistemului Monetar International. Pentru aceasta el trebuie sa favorizeze schimburile de informatie intre tarile membre, sa incurajeze o apropiere intre responsabilii monetari, sa puna in functiune mecanisme de cooperare internationala, cu scopul de a impiedica actiuni unilaterale. Mai explicit, fondul trebuie sa participe la instalarea unui sistem de paritati fixe si la restabilirea liberei convertibilitati a monedelor pentru operatiunile curente.

Art. 4: Regimul schimburilor fixe si stabilirea schimburilor

Tarile care au ratificat statutul fondului se angajeaza sa nu efectueze devalorizari competitive sa faca tot posibilul pentru a garanta stabilitatea monedei lor. Paritatile trebuie comunicate Fondului Monetar in timp de 30 zile de la inceperea operatiunilor, fiind exceptate tarile care au fost ocupate de fortele inamice in timpul razboiului.

Tarile membre pot modifica paritatea lor oficiala din propria initiativa, cu conditia sa obtina acordul prealabil al Fondului Monetar. O tara membra care si-a modificat cursul monedei fara acordul monetar, ar fi exclusa de la creditele fondului in urmatorii ani sau obligata sa se retraga din aceasta institutie.

Art. 5: Facilitati de credit

Statutul FMI prevede pentru tarile membre posibilitatea de a face apel la resursele sale financiare. Acordarea de credite urmareste sa usureze adoptarea de politici de deschidere si de liberalizare, asigura autoritatile ca o finantare va fi disponibila pentru a compensa eventualul impact al acestor politici asupra balantelor de plati. FMI-ul incurajeaza astfel prin acordarea acestor credite, politici vizand realizarea monedei liberconvertibile, liberalizarea schimburilor externe si facilitarea miscarilor de capital international. In acelasi mod, aceste credite incurajeaza tari, care se confrunta cu un deficit al balantei de plati sa nu aplice politici nefaste pentru comunitatea internationala, cum ar fi devalorizarea competitiva sau blocarea schimburilor externe. Statutul precizeaza ca aceste resurse au un caracter temporar, caci acordarea continua de credite pe termene medii sau lungi ar putea incuraja mentinerea de politici nefaste.

Art. 7: Convertibilitatea monedelor

Statutul fondului impune o a doua obligatie: toti membrii trebuie sa faca in asa fel incat monedele lor sa fie convertibile in vederea operatiunilor curente. Pentru aceasta se angajeaza sa elimine restrictiile la cumpararea de devize straine de catre rezidenti si nerezidenti pentru operatiuni curente.

3. Obiectivele si functiile FMI-ului

Obiectivele FMI-ului sunt urmatoarele:

a) Promovarea cooperarii pe plan financiar printr-o institutie care asigura baza mecanismului pentru consultatie si colaborare in privinta problemelor monetare internationale.

b) Facilitarea expansiunii si cresterii echilibrate a comertului international,si contributia la mentinerea unui nivel cat mai scazut al ratei somajului, cresterea venitului net si dezvoltarea resurselor productive ca obiectiv principal al politicii economice aplicate in tarile membre.

c) Promovarea stabilitatii ratelor de schimb si evitarea depreciarii monedelor datorata schimbului de natura concurentiala.