Relația Bancă Centrală - Bănci Comerciale în Contextul Economiei de Piață

Relaţia bancă centrală – bănci comerciale în contextul economiei de piaţă

Cap. 1. Sistemul bancar românesc în contextul economiei de piaţă

1.1. Restructurarea sistemului bancar românesc în etapa tranziţiei la economia de piaţă

Începând din anul 1990, sistemul bancar românesc a fost supus unui intens proces de restructurare, în vederea susţinerii tranziţiei la economia de piaţă. Restructurarea şi dezvoltarea sistemului bancar românesc este un proces amplu şi complex desfăşurat, în principal, pe două laturi: cea instituţională si cea funcţională.

Astfel, restructurarea instituţională a sistemului bancar a cuprins, pe de o parte, reorganizarea Băncii Naţionale şi transformarea acesteia într-o adevarată bancă centrală, iar pe de altă parte, dezvoltarea unei reţele de bănci comerciale. Acest lucru s-a realizat atât prin modernizarea şi dezvoltarea băncilor existente, cât şi prin înfiinţarea de bănci noi cu capital de stat, privat sau mixt, dar şi cu participare de capital străin.

Potrivit Legii 33/1991, activitatea bancară din România este organizată şi se desfasoară prin:

• Banca Naţională a României (cu rol de bancă centrală);

• societăţi bancare (constituite ca societăţi comerciale).

Restructurarea funcţională pune accentul pe atribuţiile şi funcţiile ce revin noilor structuri create în cadrul sistemului bancar românesc în contextul tranziţiei la economia de piaţă.

Astfel, procesul de restructurare a sistemului bancar românesc a început odată cu înfiinţarea Băncii Comerciale Române, în 1990, când aceasta a preluat de la B.N.R. funcţia sa comercială.

Principalul obiectiv al reformei sistemului bancar românesc este crearea unui sistem bancar modern, alineat standardelor internaţionale, care are menirea de a contribui direct la dezvoltarea şi stabilitatea economiei. Acest obiectiv poate fi realizat numai printr-o bună corelare între activitatea Băncii Naţionale a României şi a băncilor comerciale.

Ţinând seama de rolul şi importanţa băncilor la buna funcţionare a unităţilor economice şi a economiei în ansamblu, in perioada de tranziţie la economia de piaţă, s-a urmărit creearea unui sistem modern, capabil să ofere o gamă largă de produse şi servicii bancare la un nivel calitativ superior care să satisfacă nevoile şi exigenţele tuturor categoriilor de clienţi din economia de piată.

După 1989, în activitatea bancară din România s-au produs o serie de schimbări majore printre care se numara urmatoarele:

• reorganizarea Băncii Naţionale a României;

• crearea Băncii Comerciale Române, care a preluat activităţile comerciale ale B.N.R.;

• înfiinţarea de bănci cu capital privat autohton şi străin precum şi sucursale ale unor bănci străine .

Potrivit Legii nr. 101/ 1998 privind statutul B.N.R., Banca Naţională a României dispune de personalitate juridică, având urmatoarele atributii principale:

• este unicul organ de emisiune, elaborează şi răspunde de aplicarea politicii monetare, valutare, de credit, de plată;

• răspunde de autorizarea, supravegherea prudenţială a societăţilor bancare şi urmărirea executării balanţei de plăţi externe;

• este organ consultativ în procesul elaborării actelor normative ale autorităţilor publice ce privesc politica monetară, regimul valutar, activitatea bancară şi datoria publică.

Conform Legii bancară nr.33/1991 societăţile bancare sunt persoane juridice al căror obiect principal de activitate îl constituie atragerea de fonduri de la persoane juridice şi fizice sub formă de depozite sau instrumente negociabile, plătibile la vedere sau la termen, precum şi acordarea de credite.