Riscul de Credit in Sistemul Bancar Romanesc in Contextul Crizei

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Riscul de Credit in Sistemul Bancar Romanesc in Contextul Crizei.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier ppt de 24 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Cristi Spulbăr

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si cuprins iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domenii: Banci, Finante

Cuprins

CONTEXTUL ECONOMIC ŞI FINANCIAR INTERNAŢIONAL
CONTEXTUL ECONOMIC ŞI FINANCIAR EUROPEAN
SISTEMUL FINANCIAR ŞI RISCURILE ACESTUIA ÎN ROMÂNIA
SISTEMUL BANCAR ÎN ROMÂNIA
-CREDITELE ŞI RISCUL DE CREDIT
-CALITATEA CREDITELOR
-GRADUL DE ADECVARE A PROVIZIOANELOR PENTRU
RISCUL DE CREDIT
-CE SUNT ŞI DE UNDE VIN CREDITELE NEPERFORMANTE?
-EVOLUTIA CREDITELOR NEPERFORMANTE ŞI RESTANTE ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA DE CRIZA 2008-2010
-ROMANIA ESTE PE LOCUL 3 IN EUROPA LA CREDITE RESTANTE
-TOPUL BANCILOR IN FUNCTIE DE CREDITELE NEPERFORMANTE
-EVOLUŢIA PROVIZIOANELOR PENTRU RISCUL DE CREDIT
-CLIENŢII DAU BĂNCILE ÎN JUDECATĂ
STUDIU DE CAZ BANCPOST EUROBANK EFG
-PROVIZIOANELE AU SCĂZUT PROFITUL ÎN 2008
-MĂSURI DE REDUCERE A CHELTUIELILOR ÎN 2009
-REZULTATELE RESTRUCTURĂRII
-PIERDERE DE 30 MILIOANE EURO ÎN 2009
-CALITATEA PORTOFOLIULUI DE CREDITE ÎN 2010
-PRESIUNEA PROVIZIOANELOR PE CÂŞTIG REVINE ÎN NOIEMBRIE 2010

Extras din document

Economia globală s-a deteriorat semnificativ în anul 2009, iar revenirea se anunţă a fi neuniformă. Spaţiul UE se preconizează să aibă printre cele mai slabe performanţe.

Creşterea economică mondială a intrat pentru prima dată din 1980 în teritoriu negativ (-0,6 %), iar economia zonei euro s-a redus cu 4,1 %.

Creşterea economică se aşteaptă să revină în 2010, dar neuniform pe plan internaţional. Ţările din UE se preconizează să aibă printre cele mai slabe performanţe (1 la sută creştere economică, faţă de 4,6 la sută, media mondială).

Stimulul guvernamental a fost semnificativ în 2009: media deficitului fiscal din UE a ajuns la aproape 7 la sută din PIB, în timp ce datoria publică exprimată ca pondere în PIB a crescut cu 12 puncte procentuale (preconizându-se o majorare suplimentară în 2010 de circa 6 puncte procentuale). Aceste evoluţii nu sunt sustenabile, impunând măsuri de consolidare fiscală în majoritatea economiilor europene.

Sistemul financiar internaţional a primit la rândul său un sprijin important în 2009 din partea autorităţilor monetare şi fiscale. Băncile centrale din numeroase economii dezvoltate au apelat la măsuri extraordinare pentru a furniza lichidităţi. Ratele de politică monetară au ajuns la minime istorice (1 la sută în cazul monedei unice europene, aproape de 0 la sută în cazul dolarului american).

Pentru zona euro, măsurile au condus la creşterea volumului de lichiditate injectat în piaţă (de la aproximativ 460 miliarde euro în septembrie 2008 la circa 900 miliarde euro în iulie 2010), Grafic 2.1. Ca rezultat, bilanţurile băncilor centrale din respectivele ţări dezvoltate au crescut semnificativ.

La rândul lor, autorităţile fiscale ale unor state membre UE au adoptat şi în 2009 măsuri de sprijin al sectorului bancar. Peste 60 la sută din valoarea recapitalizărilor bancare au provenit din această sursă. Aceste acţiuni ale guvernelor au permis ca, la sfârşitul anului 2009, pierderile băncilor să poată fi acoperite prin volumul capitalurilor nou aduse (Grafic 2.2).

Sectorul financiar a continuat să se extindă în anul 2009, dar ritmul de creştere s-a redus semnificativ datorită turbulenţelor financiare internaţionale.

Riscurile s-au amplificat.

Sectorul financiar intern este puternic conectat la cel extern, în principal la cel european.

Turbulenţele au fost resimţite mai întâi la nivelul pieţei de capital. În următoarea etapă a dezvoltării tensiunilor globale, restrângerea lichidităţii la nivelul sistemului financiar internaţional şi deteriorarea activităţii economice din ţările dezvoltate, în special pentru partenerii comerciali ai României, au determinat reducerea activităţii de creditare şi intrarea în recesiune a economiei interne, iar aşteptările pesimiste ale participanţilor din sectorul financiar şi economia reală au accentuat dezechilibrele. Prin urmare, calitatea portofoliilor de credite deţinute de instituţiile de credit şi instituţiile financiare nebancare s-a deteriorat .

Anul 2009 a reconfirmat tendinţa de stagnare a creditului neguvernamental. Fenomenul caracterizează şi în prezent piaţa creditului.

O vulnerabilitate în creştere a sistemului bancar românesc o constituie scăderea calităţii portofoliului de credite, care s-a manifestat mult mai accentuat în anul 2009 şi persistă şi în prezent, în principal pe fondul recesiunii economice.

În prezent, băncile dispun de suficiente resurse proprii care să acopere eventualele pierderi neaşteptate din riscul de credit.

Întârzierea relansării economice, costurile încă ridicate de creditare şi manifestarea unei atitudini mult mai precaute a băncilor, dar şi a clienţilor, indică menţinerea actualelor tendinţe pentru întreg anul 2010.

Fisiere in arhiva (1):

  • Riscul de Credit in Sistemul Bancar Romanesc in Contextul Crizei.ppt

Alte informatii

FEAA CRAIOVA,MASTER F.A.A.,ANUL I,INTERMEDIEREA FINANCIAR-BANCARĂ