Tendințe în activitatea bancară din România

TENDINTE IN ACTIVITATEA BANCARA DIN ROMANIA

Domeniul: Bancar

Tendinte si experiente semnificative pe plan mondial si European

Instabilitatea financiaraa pietelor emergente (America Latina, Asia, Rusia si Europa de Est). Tendinta de agregare a intereselor economice prin formarea de blocuri comerciale, caracterizate prin: - libera circulatie a marfurilor, serviciilor si capitalului, - înlaturarea barierelor fiscale si vamale. Uniunea Economicasi Monetaraîn cadrul UE. Tendinta de globalizare a economiei mondiale, inclusiv în domeniul bancar manifestataprin fuziuni, achizitii si acorduri de cooperare, tendintacare demonstreazaRomâniei canu poate ramâne izolatafatade sistemul bancar international. Concentrarea capitalului si consolidarea noilor entitati. Deplasarea centrului de greutate a activitatii bancare catre Investment Banking. Crearea de banci universale (universal banking) -conform modelului Uniunii Europene. Introducerea si dezvoltarea unor noi produse bancare, de înaltatehnicitate, Electronic Banking si Internet Banking, care contribuie la înlocuirea celor traditionale.

Starea actualaa domeniului în România

Inainte de 1990 Realizari: -

Disfunctii: Structura sistemului bancar românesc înainte de 1990 era în mare masurasimilaracu cea a celorlalte economii din Europa Centrala si de Est, totusi, în anumite privinte era mai rigida si a avut un rol pasiv în economie. Sistemul bancar românesc dinainte de reformaconsta din Banca Nationalaa României, care juca rolul atât de BancaCentralacât si comercialasi din Bancile specializate pentru investitii, comert exterior, agriculturasi economii.

Perioada 1990-1999 Realizari: Sistemul bancar este considerat ca fiind cel mai fragil mecanism al unei economii, în sensul caresimte cel mai puternic socurile induse în economie; sistemul bancar românesc de dupa1990, desi afectat de falimentul câtorva banci private, s-a dovedit a avea cea mai bunaevolutie, prestatia Bancii Nationale influentând hotarâtor atât bancile comerciale cât si evolutia economiei în ansamblu. Reforma sistemului bancar românesc a început în 1991 prin crearea unui sistem pe douanivele, în care Banca Nationalaîsi pierde caracterul de bancacomerciala(prin desprinderea din BNR a BCR) si, domeniul se deschide noilor operatori bancari. In perioada scursadin 1990, în pofida unor sincope ale câtorva banci, receptate negativ de catre populatie, sistemul bancar românesc este vizibil mai stabil si mai bine reglementat decât restul economiei în ansamblu. Prezenta în sistemul bancar românesc a unor banci straine alaturi de bancile cu capital mixt român-strain. Reglementari cheie în domeniul bancar, adoptate în aceastaperioada: cerinte de capital minim stabilit de BNR; crearea Bursei de Valori. reglementari prudentiale, cum ar fi: maximul împrumutului pe un singur client, împrumuturile totale interne, plasamentele in societati nebancare, pozitiile open Forex, aprobarea BNR pentru cumpararea pachetelor de actiuni ce depasesc 5% din capital, reguli specifice pentru clasificari de credite, etc. sisteme de plata; asigurarea depozitelor populatiei la banci t(Legea 88/97) cerinte de rezerve minime obligatorii, constituirea fondului de rezervasi a provizioanelor specifice de risc, deductibile fiscal; reglementari în domeniul valutar; înfiintarea sistemului de decontari interbancare prin intermediul Casei de Compensatie. Dubiile care au planat asupra modalitatii de acordare a creditelor de catre bancile comerciale au dus la perfectionarea normelor de creditare a societatilor bancare, la scaderea riscului general de creditare în sistemul bancar si la aparitia unor fonduri specializate de garantare a creditelor, în principal orientate spre garantarea facilitatilor bancare acordate întreprinderilor mici si mijlocii si sectorului agricol privat. Ca urmare a socului resimtit de industria bancararomâneascaîn urma dificultatilor majore întâmpinate de unele banci, cauzate si de retragerile masive ale depozitelor populatiei, Banca Nationalaa instituit Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare. Mai 1997: aparitia legii 83, privind privatizarea societatilor comerciale bancare la care Statul este actionar. Prin intrarea in vigoare a Legii nr. 58/1998 - Legea bancara sI a Legii nr. 101/1998 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei, cadrul legal privind autorizarea, reglementarea si supravegherea prudentiala a bancilor a fost largit si imbunatatit. Incepand cu luna ianuarie 1998, realizarea obiectivelor de supraveghere a fost facilitata de introducerea noului plan de conturi pentru sistemul bancar. 1998-1999: privatizarea primelor douabanci cu capital majoritar de stat, prin achizitionarea pachetului majoritar de catre investitori straini. Din iunie 1999 au intrat in aplicare Normele 8 potrivit carora rata adecvarii capitalului a fost majorata la 12%. Crearea AVAB, constituindu-se astfel premisele reducerei substantiale a volumului creditului restant din bilantul bancilor, prin preluarea de catre AVAB a unui volum important de creante neperformante.

Disfunctii:

Si dupa crearea sistemului pe douanivele, si deschiderea domeniului noilor operatori, bancile specializate ramase nu au fost reconfigurate, iar sectorul bancar românesc a fost dominat, pânaîn 1999, de cele cinci banci de stat care initial aveau o pozitie de monopol în sectoarele lor respective. Pe fondul reglementarii stricte a activitatii bancilor comerciale din partea Bancii Nationale, printre carentele sistemului financiar bancar românesc se numarau: restructurarea inadecvataa bancilor comerciale românesti, lipsa unei culturi adecvate în domeniu, atât în rândul populatiei cât si a personalului bancar, conducerea corporatistaîn formare