Adaptarile Mamiferelor la Viata Acvatica

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Adaptarile Mamiferelor la Viata Acvatica.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 13 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Biologie

Extras din document

Mamiferele constituie o clasă cu organizare superioară faţă de celelalte animale vertebrate. Ele formează un grup omogen de vertebrate homeoterme, având corpul mai mult sau mai puţin protejat de un înveliş pilos. Astfel, o parte dintre mamifere sunt total lipsite de păr (cetacee) ca rezultat al adaptării lor la viaţa exclusiv acvatică. De asemenea, membrele mamiferelor au aceeaşi structură ca la toate vertebratele tetrapode. În general, ele sunt conformate pentru mers. Modificarea membrelor la mamifere este în corelaţie cu mediul şi cu modul în care se face deplasarea. În legătură cu adaptarea mamiferelor la diferite medii de viaţă, aceste membre au suferit o serie de modificări atât în ceea ce priveşte orientarea, cât şi reducerea sau sporirea numărului de oase. Astfel, la cele acvatice (cetacee) sunt scurte. La sirieni, membrele posterioare sunt orientate înapoi şi unite cu regiunea caudală a corpului, alcătuind înotătoarea posterioară. La pinipede, degetele au un număr mare de falange, unite în palete înotătoare. Dar sa analizam pe rand fiecare grup de mamifere ce s-au adaptat in timp la mediul de viata acvatic.

CETACEELE, spre exemplu, se impart in 2 subordine reprezentate de:

i. Odontoceti –cuprinde specii caracterizate prin prezenta dintilor foarte bine dezvoltati si lipsa fanoanelor. Dintii sunt homodonti, de forma conica, la delfin ajungând pâna la 260 la numar. Aparatul respirator comunica cu exteriorul printr-un singur orificiu nazal. Acest subordin este reprezentat de delfin, casalot, narval, beluga, orca (delfinul ucigas), marsuin (porcul de mare). Aceste mamifere sunt rapitoare vorace, crude (orca de exemplu ataca focile);

ii. Mysticeti- cuprinde balenele, cele mai mari animale actuale, a caror gura, lipsita de dinti, este prevazuta cu numeroase fanoane- organe de filtrare în timpul hranirii-. Prezinta doua orificii nazale si au o distributie bipolara, strabatand cu usurinta spatiul dintre cei doi antipozi.

Putem gasi inotatori excelenti intre multe specii de mamifere, dar delfinii s-au adaptat in asa mare masura vietii acvatice incat pe uscat sunt practic neputinciosi. Desi descind din animale terestre, acestia inoata cu forta si gratia pestilor si s-au adaptat in multe privinte pentru a-si gasi si captura prada.

Cel mai evident semn al adaptarii lor este constitutia si structura corporala. Deoarece apa este un mediu cu o densitate mult mai mare decat aerul, o vietuitoare acvatica se poate deplasa rapid doar daca forma corpului sau este aerodinamica. In urma acestei cerinte delfinii si-au dezvoltat o forma asemanatoare cu cea a unei torpile; practic s-au debarasat de toate membrele exterioare ce puteau strica forma, conturul neted al corpului. Partea exterioara a corpului s-a atrofiat, neexistand nici o urma a membrelor posterioare, iar cele anterioare s-au transformat in inotatoare in forma de aripa, avand rolul de a stabiliza si a carmui miscarea. Coada s-a preschimbat in inotatoarea codala rigida si lata, care cu ajutorul inotatoarelor dorsale impinge animalul in apa cu o forta si eficienta miraculoasa. Pielea delfinului este neteda si fina, fiind lipsita de par,motiv pentru care aluneca foarte usor in apa. Denivelarile cauzate de muschi si oase sunt corectate, netezite de stratul gros adipos aflat sub tegument care are un rol important si in izolarea termica, reducand pierderea de caldura in mediul inconjurator. In sine, structura aerodinamica a corpului nu poate fi niciodata perfecta, pentru ca in apa care curge pe corpul animalului apar turbulente, care prin schimbarile de presiune cresc rezistenta la inaintare. Pliurile transversale ale pielii delfinilor insa reduc turbulentele, astfel reducand rezistenta mediului.

Asemenea altor cetacee si corpul marsuinilor este fusiform, membrele anterioare au forma unor aripioare, iar coada este plata, crestata si ii lipseste suportul osos. Marsuinii tind sa fie mai mici, dar mai robusti decat delfinii. Capul lor este mic, rotund si prezinta falci, spre deosebire de Delphinidae, care prezinta cioc. In timp ce delphinidele au un organ rotund, in forma de bulb, folosit pentru ecolocatie, la majoritatea marsuinilor nu este prezent. Dintii sunt aplatizati, avand forma unei spade, in timp ce delfinii au dinti conici.

In plus, aripioara dorsala a marsuinilor are forma triunghiulara si nu curbata, asemenea delfinilor si balenelor (anumite Delphinide si Phocoenide nu au aripioare dorsale). Unele specii phocoenide prezinta mici umflaturi pe marginile aripioarelor dorsale, cunoscute sub denumirea de tuberculi.

Marsuinii sunt cele mai mici cetacee, corpul lor avand o lungime de aproximativ 2.5 metri. Desi sunt capabili sa se scufunde pana la 200 de metri adancime, vaneaza doar in apele de mica adancime din zona coastelor. Stau adesea in grupuri mici care nu depasesc zece exemplare.

Spre deosebire de delphinide, care au obiceiul spectaculos de a sari din apa din cand in cand si “inoata” practic in aer, phocoenidele rareori fac acest lucru. Marsuinii nu sunt acrobatii marilor si fluviilor, dar sunt mai precauti decat delfinii. Sarind deasupra apei, delfinii pot respira.Expira prin orificiul nazal aflat pe crestetul capului, dupa care isi umple din nou plamanii cu aer, inainte sa se scufunde. De obicei delfinii nu se scufunda la adancimi foarte mari, astfel nu trebuie sa inmagazineze dintr-o data prea mult oxigen. Pentru a inspira, este suficient sa se afle o jumatate de secunda deasupra apei.

Balena ucigasa, sau orca este cel mai mare membru al familiei delphinidae, cu o lungime de circa 10 metri si o greutate de 9 tone. Aripa dorsala a acestor mamifere marine este foarte inalta (in medie de 1,8 metri).

Fisiere in arhiva (1):

  • Adaptarile Mamiferelor la Viata Acvatica.docx

Alte informatii

FACULTATEA DE STIINTE ALE NATURII SI STIINTE AGRICOLE, SPECIALIZAREA BIOLOGIE