Animale pe cale de dispariție

Balena Albastra:

Una dintre rasele despre care vom vorbi mai pe larg este balena albastra (balaenoptera musculus), care traieste in aproape toate oceanele planetei, fiind cea mai mare vietuitoare de pe Terra. Balenele din aceasta rasa au intre 23 si 24,5 metri lungime (aproape cat un bloc cu 10 etaje!) si pot cantari pana la aproximativ 110 tone! Au corpul lung, ascutit si neted. Partea superioara a capului este foarte lata si turtita, in forma de U, reprezentand circa o patrime din lungimea corpului, in timp ce aripile de pe spate sunt - comparativ - foarte mici. Femelele sunt mai mari decat masculii de aceeasi varsta, iar cel mai mare exemplar de acest gen capturat cantarea aproximativ 150 de tone. Sa spunem ca, daca ar trai pe pamant, un animal de dimensiunea balenei albastre ar putea fi zdrobit de greutatea proprie daca n-ar avea ca suport niste oase foarte late si extrem de rezistente. Insa, pentru un animal acvatic, corpul sau fiind sustinut deci de apa, rolul de “rezistenta” al oaselor a disparut.

Balenele albastre pot fi vazute singure sau in grupuri mici, dar cel mai des in perechi. Uneori se deplaseaza in grupuri mari, de cate 50-60 de exemplare, dar acest lucru se intampla rar, perioadele cele mai potrivite pentru a fi astfel observate fiind cele in care se inmultesc. Sunt inotatoare puternice, capabile sa atinga o viteza de aproape 50 km/h atunci cand sunt in primejdie. Insa, de obicei, balenele se deplaseaza cu pana la 20 km/h. Ca si delfinii, balenele sunt mamifere si nasc pui, dar numai in apele tropical-temperate, in lunile de iarna.

Cercetari recente indica faptul ca balenele albastre ating maturitatea (la care pot face pui) la 6 - 10 ani sau cand masculul are 23 de metri lungime, iar femela, 24 de metri. Puii se nasc la intervale de 2 - 3 ani, avand de stat in burta „mamei” 12 luni. Puiul are 7 - 8 metri lungime la nastere si aproximativ 3 tone greutate (cat 1.000 de bebelusi). Perioada de alaptare a acestuia este de 7-8 luni, rastimp in care ajunge la 16 metri lungime si 23 de tone greutate. In perioada de alaptare, puii consuma in total, zilnic, pana la 379 de litri din laptele mamei, bogat in grasimi. Tot la capitolul hrana, ar mai fi de spus ca balenele albastre se hranesc cu mult ton, dar si cu creveti mici, cantitatea acestora din urma, pe durata verii, ridicandu-se - ca total de consum - la 4 tone zilnic, chiar mai mult. Asta inseamna ca cetaceele in cauza consuma 40 de milioane de creveti pe zi!

Datorita dimensiunii lor enorme si a vitezei reduse de deplasare, balenele albastre au fost victimele vanatorilor de balene inca de acum multe sute de ani, dar nu au putut fi capturate cu harpoanele de mana de atunci si puse in barci deschise. Abia in anul 1868, norvegianul Sven Foyn a revolutionat operatiunea de capturare a balenelor albastre, odata cu inventarea unui harpon-pistol si cu folosirea vapoarelor bazate pe puterea motoarelor Diesel, cat si a unor barci speciale de vanatoare. El a perfectionat, de asemenea, tehnica „ridicarii” balenelor vanate, astfel incat acestea sa nu se mai scufunde dupa ce erau ucise. Aceasta adevarata industrie de prelucrare a carnii, pielii si grasimii de balena a inceput sa se dezvolte dupa anul 1900, devenind o buna afacere, dar si o actiune nemiloasa indreptata asupra uriasilor marilor. Masacrul cel mai mare a avut loc in anul 1931, cand au fost ucise, intr-un singur sezon, 29.000 de balene albastre.

Pe toata durata perioadei vanarii lor, au fost omorate - numai in Pacificul de Nord - 8.200 de exemplare, populatia de balene albastre reducandu-se simtitor. In prezent, numarul acestor cetacee este estimat la 10.000 - 12.000 de exemplare. Oamenii de stiinta nu pot spune cu precizie daca numarul balenelor albastre este in crestere sau descrestere, dar ultimele sondaje indica o inmultire a acestora, neexistand alte activitati umane care sa le afecteze, cu exceptia vanatului, de altfel foarte redus in ultimii ani. Vanarea acestor mamifere a fost interzisa din anul 1966, cand balenele au fost puse sub protectie internationala.

In afara de balenele albastre mai traiesc in largul oceanelor si al marilor alte cateva subspecii din aceasta familie de cetacee, cum ar fi balena cu capul arcuit, balena gri, balena cu cocoasa si balena Minke.

Bizonul

Bizonul a fost indelung vanat pe tot teritoriul Statelor Unite. Desi in anul 1800 bizonii numarau 65 de milioane de exemplare in toata America de Nord, in 1890 mai ramasesera numai 1000. Yellostone a fost declarat parc in 1872, dar aceasta hotarare nu s-a putut aplica decat din 1886 cand armata a venit sa protejeze aceasta zona de vanatori. Bizonul este cu adevarat un animal maiestuos: ajunge pana la 6 picioare inaltime (1.83 m).

Femela arata ca si masculul, numai ca este mai scunda si are coarnele mai subtiri. Perioada de imperechere este iulie-august, iar puii apar in aprilie-mai. Desi pare un animal greoi, bizonul poate alerga cu o viteza de 48-50 de km/ora. In 1990, cand, dupa indelungi straduinte populatia de bizoni din parc ajunsese la 3500 de exemplare, s-a ivit o alta problema: infectarea cu brucelosis, boala ce produce avortul la animalele domestice. In urma unui proces s-a hotarat ca toti bizonii care intra in statul Montana prin partea de nord a parcului sa fie omorati. Punand in calcul si moartea animalelor ce survine iarna, numarul de bizoni a scazut la 1200-1500 in iarna 96-97. Din pacate macelarirea animalelor continua si azi.