Bacterii

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Bacterii.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 5 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Biologie

Extras din document

Pneumonia

Pneumonia este un termen general care se refera la o infectie a plaminilor, putind fi cauzata de o varietate de microorganisme, inclusiv virusi, bacterii si paraziti. Adesea pneumonia incepe dupa o infectie a partii de sus a aparatului respirator (o infectie a nasului si a gitului). Cind se intimpla aceasta, simptomele pneumoniei incep dupa doua sau trei zile de raceala sau de durere a gitului.

Unele tipuri de pneumonie cauzeaza simptome care dau explicatii importante despre microbul care cauzeaza boala. De exemplu, la copiii mai mari si la adolescenti pneumonia datorata micloplasmei (pneumonia ambulanta) este recunoscuta pentru cauzarea durerilor de git si de cap, pe linga simptomele obisnuite ale pneumoniei. La copiii mici, pneumonia datorata Chlamidiei poate cauza conjunctivita (inrosirea ochilor) cu doar o imbolnavire usoara si fara febra. In pneumonia datorata Pertussis (bacteria care provoaca tusea) copilul poate sa aiba reprize lungi de tuse, sa se invineteasca din cauza lipsei de aer sau sa scoata un sunet ca si cum ar tusi cind incearca sa respire.

Pneumonia este o infectie a plaminilor care poate fi cauzata de diferite tipuri de microbi, respectiv bacterii, virusi, ciuperci si paraziti. Desi diferite tipuri de pneumonie tind sa afecteze copiii de diferite grupuri de virsta, pneumonia este de obicei cauzata de virusi. Citiva virusi care cauzeaza pneumonia: virusul gripal, virusul respirator, virusul paragripal, si adenovirusul.

Exista vaccinuri pentru prevenirea infectiilor de virusi si de bacterii ce cauzeaza unele tipuri de pneumonie. De exemplu, copiii primesc de obicei imunizare obisnuita impotriva Gripei Haemophilus si Pertussis (tusea), incepind de la virsta de doua luni.

Virusii, precum si bacteriile care cauzeaza pneumonia sint contagiosi si se gasesc de regula in fluidele din gura si din nasul unei persoane infectate. Boala poate fi raspindita prin tuse si stranut, prin intermediul paharelor sau canilor si a vaselor, si prin folosirea tesaturilor si a batistelor.

Bacterii

Cercetarile au scos la iveala rolul cosmic al acestor bacterii. La scara planetara cele aproximativ 120 milioane de hectare cultivate cu leguminoase aduc anual in sol din atmosfera peste 10 milioane tone de azot fara nici un effort din partea omului. Pe ansamblul planetei microorganismele produc 108 tone azot asimilabil.

Dar nu numai leguminoasele strang azotul din atmosfera. De exemplu arinul este in simbioza cu actinomicetul - Streptomyces alni. In regiunile tropicale cele mai active strangatoare de azot sunt: Desmodium intortum care fixeaza 370kg/ha/an si Crotolaria insakomenis cu 500 kg/ha/an, reprezentand un record deoarece leguminoasele cele mai active strang 150-180 kg/ha/an.

La conifere este observata la Libocedrus bidwillii ca in nodozitati se gasesc ciuperci filamentoase capabile sa fixeze azotul molecular.

Tot in zona tropicala traieste Pavetta, o rubiacee tropicala care are pe frunze nodozitati produse de bacteria Klebsiella. Exista in natura micorizele – simbioze intre radacina plantelor superioare si hifele unor ciuperci care asigura cresterea viguroasa a ambilor parteneri, ceea ce prezinta o deosebita importanta ecologica si economica. Fie ca sunt ectotrofe, ex: ciupercile Boletusm, Russula, Lactorius, nu fac palarii decat in prezenta simbiontului, iar speciile lemnoase (conifere), capata un spor de vigoare si rezistenta, fie ca sunt endotrofe ex: coacazul (Bruckenthalia), orhideele (mai ales cele saprofite), rudele crinului (Liliacee), rodul pamantului, aceste micorize au o importanta deosebita in viata plantei. Una din cele mai originale plante ierbacee, Sarcodes sarguinea, numita si planta zapezilor, este intalnita in padurile californiene si are aspectul sparanghelului. Florile rosii carnoase apar din mustul zapezii din covorul uscat format din acele coniferelor. Fiind lipsita complet de frunze si traind intr-un sol arid, ea depinde in mod obligatoriu de relatia cu un fung endomicoritic.

In intestinul gandacilor care se hranesc cu materie lemnoasa (scilofagi), moliilor, tantarilor, care sug sangele omului, traiesc bacterii care ajuta la fermentatia hranei lor unilaterale, substantele rezultate sunt absorbite de intestinul lor si se raspandesc in corp ajutand la crestere si dezvoltare. De exemplu flagelatele simbionte din intestinul termitelor, descompun substantele complexe din lemn in produsi mai simpli pe care termitele ii folosesc in nutritia lor. La randul lor flagelatele au hrana si adapost astfel ca se realizeaza o asociatie foarte stransa, ambii parteneri neputand traii independent. Ex: soarecii si cobaii isi consuma propriile fecale, deoarece ele contin pilule vitaminizante numite cecotrofe. In lipsa lor animalele mor.

Chiar si in intestinul gros al omului exista o mare cantitate de bacterii care imbogatesc in albumina si vitamine hrana pe care o consumam. Vitaminele sunt produse de Bacterium coli si Bacterium bifidum.

S-a observat ca algele unicelulare (chlorella), aliment ideal pentru cosmonauti, dau ajutor animalelor. Astfel Tridacna, uriasul scoicilor(200kg), poarta in spatiile intracelulare ale mantalei zooxanthele care ofera scoicii glucoza, aminoacizi si oxigenul rezultat din fotosinteza. La randul ei tridacna ii da CO2 + sarurile de azot si fosfatii pe care ii extrage din apa oceanului.

Coralii vietuiesc tot cu ajutorul plantelor inferioare. Algele ce traiesc printre coloniile de polipi preiau CO2 si elibereaza O2. Calciul necesar cresterii coloniei este absorbit de o alta alga cu care coralii traiesc in simbioza.

In general in padurile tropicale traiesc epifitele (orhidee, bromeliacee, cactusi), care in conditii normale, neprimind o cantitate suficienta de lumina s-au adaptat la un mod de existenta simbiotic, ducandu-si viata nu pe sol ci pe trunchiul copacilor, la inaltimi variabile, acolo unde gasesc “ochiuri” prin care razele solare se mai pot strecura.

Deficitul de substante azotoase pe care nu si le pot procura in mediul lor de viata au facut din frunze adevarate organe digestive la plantele carnivore. Capcanele sub forma de urne (Nepenthes), saculeti (Utricularia), foaie de carte (Pinguicula alpina), peri cu bobite stralucitoare (Drossera), au sucuri digestive care digera insectele. Dar s-a dovedit ca in lichidul digestiv traiesc bacterii si protozoare care se hranesc cu aceste bacterii, planta folosind substantele rezultate din dezintegrarea insectelor cazute in lichidul proteolitic de catre bacterii. Deci se realizeaza un lant trofic simbiotic. Bacteriile dau plantei substantele azotoase rezultate din dezintegrarea insectelor si sunt consumate de protozoare.

Fisiere in arhiva (1):

  • Bacterii.doc