Botanică

Referat
8/10 (2 voturi)
Domeniu: Biologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 14 în total
Cuvinte : 4977
Mărime: 21.64KB (arhivat)
Publicat de: Cristian Anghel
Puncte necesare: 7

Extras din referat

Tesuturile vegetale

La majoritatea plantelor pluricelulare celulele sunt grupate in tesuturi.Tesut vegetal= grupare de celule care au aceeasi forma origine si structura si indeplinesc aceeasi functie.

Tesutul reprezinta un nivel de organizare al materiei vii superioare celulei.Tesuturile apar la plantele pluricelulare evaluate ca urmare a perfectionarii diferitelor functii.Cu cat ne referim la plantele mai evoluate cu atat si tesuturile sunt mai variate si mai perfectionate adaptate la functia pe care o indeplinesc.

Dupa forma celulelor care intra in alcatuirea tesutului deosebim:

1.tesuturi parenchimatice

2.tesuturi prozenchimatice

Prozenchimurile au forma alungita de obicei ascutita la capete iar celulele care intra in alcatuirea lor au peretii ingrosati.

Parenchimurile au celule sferice sau ovale egale sau aproape egale ca marime cu membrane subtiri iar intre celule sunt numeroase spatii intercelulare.

Dupa gradul de diferentiere al celulelor tesuturile vegetale se impart in:

1.tesuturi meristematice

2.tesuturi definitive

Tesuturile meristematice au capacitatea de a se divide continuu si de a forma alte tesuturi care se numesc tesuturi definitive.Tesuturile definitive si-au pierdut capacitatea de a se divide ele indeplinesc functii bine delimitate.

Tesuturile meristematice in urma diviziunii formeaza meristeme primare si meristeme secundare.

Meristemele primare provin din diviziunea celulei zigot si alcatuiesc corpul embrionului. Se gasesc in varful tulpinii si al radacinii.

Unele celule se divid continuu refacandu-se dupa fiecare diviziune revenind la forma si marimea initiala motiv pentru care poarta numele de culule intiale. Celulele care-si pastreaza capacitatea de diviziune un timp limitat s.n celule derivate.Din aceste celule iau nastere niste foite care mai departe la radacina vor da nastere la:

Dermatogen

Pleriblem

Plerom

Pleristemele primare activeaza un timp relativ scurt la dicotiledonate iar la monocotiledonate activeaza pe toata durata vietii.Aceste celule vor genera:

Caliptrogen

Dermatogen(va forma epiderma)

Periblen(va forma scoarta)

Plerom(va genera tesuturile prozenchimatice care intra in tesuturile fasciculele libero-lemnoase)

Meristeme secundare

Isi au originea in tesuturile definitive care-si redobandesc capacitatea de diviziune. Acest process de revenire la stadiul de meristem este un proces de diferentiere in urma caruia apar 2 meristeme:

Cambiu

Felogen

Aceste doua meristeme sunt intalnite la radacina si la tulpina ajutand la cresterea in grosime a acestora fiind dispuse lateral fata de axul plantei si formeaza inele anuale de crestere.

Felogenul este un tesut meristematic care formeaza spre interior felodermul iar spre exterior formeaza suberul.

Felodermul este un tesut meristematic secundar care se instaleaza in scoarta copacilor.

Cambiumul este tot un tesut meristematic secundar care genereaza tesutul conducator liberian spre exterior si tesutul conducator lemnos spre interior.

Tesuturile definitive

Sunt tesuturi ale caror celule s-au diferentiat si indeplinesc anumite functii. In general aceste tesuturi si-au pierdut capacitatea de a se divide.

Tesuturile protectoare sunt localizate la exteriorul organelor si au rolul de a le feri de variatiile factorilor de madiu.

epiderma se afla la exteriorul organelor si este format din celule dispuse intr-un singur strat stranse intre ele cu peretii ingrosati acoperiti cu ceara sau cuticula.

Celulele nu au cloroplaste au doar o vacuola mare si leucoplaste exceptie fac plantele de apa in a caror epiderma se gasesc celule cu cloroplaste. In epiderma se gasesc stomate(formatiuni care se inchid si se deschid sub influenta caldurii). Sunt formate din 3 celule stomatice reniforme asezate fata in fata cu partea concava lasand intre ele o deschizatura numita ostiola.

Sub celulele stomatice se afla un spatiu plin cu aer vizibil in sectiune transversala numit camera substomatica. Stomatele se gasesc fie pe ambele epiderme fie numai pe una dintre ele.

Nr de stomate variaza in functie de specie si de conditiile de mediu. Epiderma mai prezinta peri uni/pluricelulari protectori sau agatatori.

Pe petalele unor flori se formeaza papile.

Caliptra sau piloriza este formata dintr-un masiv de celule care au rolul de a proteja varful de crestere al radacinii.

Grosimea acestui strat ramane intotdeauna constanta.

Rizoderma este tesutul protector al radacinii care are rolul de absorbtie al apei.

Suberul este generat de felogen si se afla in mod obisnuit la exteriorul organelor. La nivelul suberului se afla lenticelele care sunt niste puncte de aerisire formate din celule suberificate afanate cu spatii inercelulare.

Ritidom=complex de celule moarte care formeaza scoarta plantelor lemnoase. Exfolierea ritidomului este o caracteristica pt identificarea speciei arborilor.

Preview document

Botanică - Pagina 1
Botanică - Pagina 2
Botanică - Pagina 3
Botanică - Pagina 4
Botanică - Pagina 5
Botanică - Pagina 6
Botanică - Pagina 7
Botanică - Pagina 8
Botanică - Pagina 9
Botanică - Pagina 10
Botanică - Pagina 11
Botanică - Pagina 12
Botanică - Pagina 13
Botanică - Pagina 14

Conținut arhivă zip

Alții au mai descărcat și

Botanică sistematică - cormobionta I

BOTANICÃ SISTEMATICÃ   - CORMOBIONTA- Specia este unitatea taxonomică fundamentală de clasificare şi evoluţie Categorii taxonomice...

Cafeaua

Istoria cafelei este la fel de bogata ca insasi cafeaua, datand de mai mult de 1000 de ani. In Occident, istoria cafelei incepe acum trei secole,...

Agricultură

Agricultura, alături de industrie poate deveni una dintre sursele importante de agenţi poluanţi cu impact negativ asupra calităţii mediului...

Sfecla de zahăr

Sfecla de zahar este planta care asigura in exclusivitate materia prima de buna calitate si mare randament pentru industria zaharului din tara...

Bazele cercetării experimentale

1. OBIECTUL Procedura are ca scop crearea unui cadru metodologic unic: care să asigure măsurarea fortelor ce se produc în diferite organe de...

Creșterea animalelor

Rase de bovine: Rase de lapte - Friza - Holstein Friza - Jersey - Rosie Danezã - Rosie de stepã - Rosie brunã - Angler - Baltata cu...

Laboratoare Biologie

RĂDĂCINA Este organul care obişnuit creşte în sol, specializat pentru absorbţie şi fixare, dar poate avea rol şi în depozitare, sinteză ş.a....

Te-ar putea interesa și

Grădina Botanică

În loc de început….. Importanţa şi frumuseţea Grădinii Botanice din Iaşi a atras de-a lungul vremii numeroşi vizitatori din ţară şi din...

Raport de practică - inspectoratul fiscal de stat botanică

Capitolul I „Caracteristica generală a Sistemului Fiscal al Republicii Moldova” Sistemul fiscal reprezintă o componentă a sistemului financiar al...

Proiect Grădina Botanică New York

1 IDENTIFICAREA PUNCTELOR TARI SI PUNCTELOR SLABE ALE GRADINII BOTANICE DIN NEW YORK (DIAGNOSTICARE) NR CRT DOMENIU PUNCTE FORTE TERMEN DE...

Botanică - familia aceraceae

Cuprinde arbori şi arbuşti cu frunze căzătoare, aparţinînd genurilor: Acer şi Dipteronia. Ultimul gen este răspîndit în China. Genul Acer Include...

Botanică

Familia fabaceae. Plante ierboase, arbusti, arbori si liane. Radacinile poarta nodozitati cauzate de simbioza cu bacteriile care asimileaza azotul...

Botanică - fructul

Fructul Fructul este un organ specific angiospermelor, care protejaza samanta si rezulta in urma dublei fecundatii prin procesul de carpogeneza....

Caracterizarea fitochimică și botanică - măsline și struguri - posibilități de utilizare în industria cosmetică, farmaceutică și alimentară

1.Generalitati masline,struguri: Maslinul este un arbore fructifer totdeauna verde, cu trunchiul adesea stramb, cultivat mai mult in regiunile...

Grădini Botanice

Grădinile botanice pot fi caracterizate după fparte multe criterii. Unul dintre acestea este vechimea. Astfel, primele grădini bitanice din lume au...

Ai nevoie de altceva?